Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este de netăgăduit impactul devastator al pandemiei Covid-19 asupra economiei globale. Țările cu economii puternice au trimis în intervenție „elicopterele cu bani” și au lansat volume record de stimulente fiscale, crescând ratele datoriei publice la niveluri istorice. De altfel, mulți economiști celebri se întreabă acum dacă nu cumva nivelurile atât de ridicate ale datoriilor spulberă speranțele de creștere sustenabilă pe termen lung.
Pandemia economiei a provocat nu doar o cădere a businessului global, ci și o creștere neprogramată inițial a intervenției statului în economie. Potrivit unui raport EIU, politica industrială a guvernelor a luat forma subvenționării sectoarelor forțate să închidă sau să reducă activitățile din cauza pandemiei Covid-19. Totodată, guvernele au intervenit în sectoare strategice cruciale pentru combaterea răspândirii virusului (producția de produse farmaceutice și medicale, de exemplu). Iar astăzi, la peste un an de urgență sanitară globală, statele discută despre stimularea mai ales a investițiilor ecologice. Experții EIU spun că, de fapt, politica industrială are „potențialul de a stimula productivitatea și de a combate «zombificarea» firmelor”.
Pe de altă parte, cei care conduc firmele amenințate de „zombificare” nu văd în roz anul acesta și estimează că economia va ieși cu adevărat din criză abia în a doua parte a anului viitor. Potrivit ultimului barometru Sierra Quadrant privind starea businessului, 62% dintre conducătorii firmelor se consideră optimiști în privința viitorului economiei, considerând că România se îndreaptă către o direcție bună, dar majoritatea covârșitoare (71%) crede că depășirea perioadei de criză, la nivelul întregii economii, va interveni abia în a doua parte a anului viitor.
Deja avem semnale oficiale cu privire la avansul economiei, remarcabil în date statistice, dar deloc simțit în cifrele de afaceri ale firmelor sau în bugetele personale ale cetățenilor. Totuși, ieșirea din criză și reintrarea pe un traseu susținut de creștere economică sunt puse mai ales pe seama revenirii consumului, pe speranțele atragerii de semnificative fonduri europene și pe restructurarea costurilor.
Asemenea altor economii fragile, România are nevoie, la rândul ei, de o politică industrială fermă și coerentă. Mai mult ca oricând, Guvernul trebuie să demonstreze corecta înțelegere a dramei traversate de către cele câteva sute de mii de întreprinzători, iar sprijinul guvernamental trebuie să aibă rostul salvării acestora de la un faliment către care au fost împinși tocmai de către guvern, prin măsurile sale de închidere și prin restricțiile impuse în scopul combaterii pandemiei.
Când pandemia Covid-19 împinge multe companii spre „zombificare”, guvernul trebuie să fie cel care le salvează.
