Criza medicamentelor – o BOMBĂ cu ceas

Ca orice bun român, nu pot decât să mă bucur văzând că, în aceste zile. primii bărbați ai țării se află peste hotare în importante misiuni menite să promoveze mesajele generoase și umaniste ale acestui popor și să pledeze în favoarea intereselor noastre naționale.

Astfel, președintele Klaus Iohannis a efectuat o vizită oficială în Israel, prilej cu care a adus un binemeritat omagiu memoriei victimelor Holocaustului și a reafirmat atașamentul nostru profund la principiile de toleranță și respect față de semeni. Pincipii la care România este profund și pe deplin atașată prin însăși calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord Atlantice.

Tot în aceste zile, premierul Dacian Cioloș s-a aflat la Bruxelles unde a participat la importante reuniuni consacrate dosarului atât de complex și de încărcat, pentru Uniunea Europeană și ,deopotrivă, pentru România, cel al problemei refugiaților din Orientul Mijlociu. După care, potrivit unor știri recente, primul ministru va merge în Olanda unde, în fața parlamentului acestei țări, va explica prioritățile României în legătură cu agenda europeană și de colaborarea bilaterală. Demers absolut necesar și, prin ele însuși, salutar, știut fiind că, Olanda este unul dintre statele UE care s-a opus și încă se opune categoric admiterii țării noastre în spațiul Schengen.

Așa încât nu putem decât să aprobăm și să susținem aceste două noi solii ale celor dintâi bărbați ai statului de drept în slujba idealurilor umaniste și să ne exprimăm încrederea că, odată reveniți pe pământul străbun al patriei, Președintele și Primul Ministru vor înscrie pe agenda priorităților o problemă de o dureroasă și presantă actualitate. O problemă care privește direct a respectarea și apărarea dreptului suprem al omului, dreptul la viață, aici , la noi, în România anului 2016 și poate chiar în viitor. Este vorba, despre faptul că, din motive asupra cărora ar fi trebuit de-acum ca instituțiile statului de drept să se aplece temeinic și decis, există riscul ca aproximativ 1200 de medicamente(cifra este încă în discuție) să dispară de pe piață , existând chiar riscul să nu se găsească înlocuitori pentru unele dintre acestea.

Situație în care, ministrul sănătății, Patriciu Cadariu Achimaș a găsit de cuviință să ne transmită acest mesaj liniștitor și optimist: ,,Suntem pe cale de a soluționa această problemă în cel mai scurt timp’’. Dar, dacă ținem seama de faptul că declarația a fost făcută pe 7 martie , iar noi discutăm , pe 9 martie, fără însă a cunoaște dacă s-a găsit această soluție și, în primul rând, când va fi ea pusă în aplicare, atunci constatăm că avem tot dreptul să îl întrebăm , direct pe domnul ministru al sănătății, ce înțelege domnia sa prin sintagma ,, în cel mai scurt timp’’? Ceva mai puțin sau ceva mai mult decât neaoșul nostru termen-limită ,,la Sfântul Așteaptă’’?...

Mult mai la obiect și, prin aceasta, mai sinceri cu noi, utilizatorii reali sau doar potențiali ai unora dintre cele aproximativ 1200 de medicamente aflate pe lista neagră, au fost cei de la Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România(APMGR) care au declarat că dânșii au solicitat Guvernului elaborarea unui nou cod de calcul al prețurilor care să stopeze dispariția unor medicamente esențiale de pe piață.

Declarație care ne duce direct la cheia lucrurilor și anume la faptul că ,,mâna invizibilă a pieței’’ nu mai este mulțumită de cât profit scoate de pe urma producerii și desfacerii unor sorturi de medicamente, în primul rând a celor ieftine, și vrea să își sporească profitul. Împrejurare în care intră –pentru a câta oară?- în negura uitării, vorbele marelui umanist Andre Malraux:,,O viață de om nu valorează nimic, dar nimic nu valorează cât o viață de om’’.

Lucrurile se complică și mai rău atunci când vedem că această criză a medicamentelor nu este o noutate, nici măcar în acest deceniu. Dimpotrivă, în noiembrie 2011, tot aici, în ,,Jurnalul Național’’, Robert Weress făcea o temeinică anchetă în care punea în lumină un adevăr nemilos pe care mulți l-ar dori ținut sub șapte lacăte. Adevăr pe care mai tânărul meu confrate l-a enunțat, curajos și categoric:,,Undeva, pe linia producător-importator-distribuitor-farmacii, cineva se joacă cu soarta oamenilor pentru profit.’’

Fapt iarăși edificator, în același articol, era inserată și opinia plină de arțag a unei doamne dintr-una dintre entitățile incluse în acest circuit care cunoștea, deja, cine sunt vinovații pentru criza medicamentelor: pe de o parte pacienții care ,,nu se mai liniștesc’’ și cumpără fără măsură , iar pe de alta(bineînțeles!), presa- care alimentează panica, Nu cunosc dacă respectiva persoană mai este încă în funcție și azi, dar, spre sincerul meu regret, constat că este încă în funcție raționamentul cinic pe care îl devoalau asemenea declarații. Puneți-le, vă rog, față în față cu zicerea ministrului Patriciu Achimaș Cadariu despre sistemul se sănătate pe care noi, românii, nu îl merităm și vă veți convinge!

Iată, așadar, doar câteva dintre motivele pentru care consider că, o dată întorși acasă, după ce își vor fi îndeplinit cu succes, peste hotare, misiunile lor profund umaniste , președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș trebuie să se ocupe, fără nici-o întârziere, de analiza și de soluționarea acestui dosar al medicamentelor. Dosar care, până acum nu este decât o ,,Sabie a lui Damocles’’ dar care, tergiversat după nenorocitul ritual birocratic, poate să devină, alarmant de repede, o adevărată ,,bombă cu ceas’’!