Cum ne raportăm la inflaţie?

Adesea guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, spune în timpul conferinţelor că doreşte să răspundă câtorva întrebări care au apărut în ultima vreme în presă. Pe 8 mai, el prezintă la sediul BNR raportul trimestrial asupra inflaţiei. Iată câteva întrebări de presă, pe problematica inflaţiei, care-i sunt adresate de cititorii noştri:

1. Anul trecut, deflatorul PIB a ajuns la un nivel similar cu inflaţia la consumator. Credeţi că-i mai util pentru politica monetară să folosească indicele care reflectă inflaţia din întreaga economie sau tot Indicele Preţurilor de Consum (IPC)?
2. Datele statistice evidenţiază că în ultimii doi ani s-a redus ponderea creditului neguvernamental în favoarea celui guvernamental. În ce măsură asta relevă o “răcire” a secvenţei economice şi faptul că politica monetară - raportându-se la la IPC şi nu la deflator - devine mai mult o politică socială, decât una cu rol de stimulare a economiei?
3. Apreciaţi că această abordare a politicii monetare a urmărit încurajarea economisirilor, pentru a compensa lipsa de apetit a investitorilor străini şi retragerile de capital, dar în dauna creşterii economice?
4. În contextul unei absorbţii masive de fonduri comunitare, consideraţi că impactul asupra inflaţiei va fi benefic, în sensul apropierii de reperele de la Maastricht? Sau răspunsul trebuie nuanţat în funcţie de direcţiile spre care sunt canalizate finanţările, pe proiecte sustenabile, care să permită generarea de valoare adăugată pe termen lung?
5. Aceste circumstanţe arată că e de dorit ca România să aibă o strategie de dezvoltare pe termen lung, cu direcţii prioritare, în care, chiar dacă sunt atrase fonduri europene, alocarea să se facă pe criterii de piaţă?
6. Economisirile au crescut mai rapid decât inflaţia şi dobânzile plătite. Credeţi că majorarea taxelor, care a urmat, va avea un efect benefic asupra inflaţiei? Dar asupra creşterii economice?
7. În condiţiile în care la creşterea economisirilor un rol determinant îl au depozitele agenţilor economici, ceea ce arată că sunt mai puţin implicaţi în economie şi stau cu banii la bancă, apreciaţi că acesta e un rezultat al micşorării inflaţiei ori o încercare de apărare împotriva mediului de afaceri?
8. Pe fondul unei inflaţii în scădere şi a unui curs stabil, mărirea accizelor va mai putea fi folosită ca metodă de combatere a deflaţiei, aşa cum am înţeles de la oficialii de la Finanţe?
9. În situaţia în care România are una dintre cele mai mari rate medii ale inflaţiei din UE - dublă faţă de cea impusă de criteriile de la Maastricht - vi se pare decent să se vorbească de o luptă cu deflaţia?
10. În ce măsură reducerea veniturilor bugetare a avut ca motivaţie lupta cu deflaţia? Lupta cu deflaţia, pe seama majorării accizelor, se consideră sustenabilă fiindcă au crescut economisirile?
11. Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 3,5% este legată de necesitatea de a păstra banii în bănci, în condiţiile în care presiunea pentru creşterea numerarului în afara sistemului bancar e foarte puternică?