x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Despre rapsodul popular Tudor Gheorghe şi mercenariatul moral

Despre rapsodul popular Tudor Gheorghe şi mercenariatul moral

de Adrian Toni Neacşu    |    15 Aug 2014   •   15:03

Zilele trecute am aflat cu stupoare că Tudor Gheorghe este un rapsod popular. Oarecum nedumerit am dat fuga la DEX-ul din biblioteca mea. Nu frecventez foarte des arta practicată de Tudor Gheorghe, dar chiar şi aşa stiu cine şi ce este. Cum demersul său artistic mie mi se pare o formă de artă prin excelenţă cultă, am insistat în documentare. I-am citit biografia, mi-am reamintit discografia sa, am rememorat câteva spectacole, multe transmisiuni TV, mi-am reîmprospătat propria părere despre arta sa a maestrului. Nu, categoric Tudor Gheorghe nu este un rapsod popular.

Cu toate acestea o spusese HotNews, cum să se înşele? Apoi am înţeles. Tudor Gheorghe, trimiţând un mesaj de sprijin postului de televiziune Antena 3,  făcuse o eroare, un gest nepotrivit, o mişcare inadecvată. Tudor Gheorghe trecuse Rubiconul corectitudinii. Iar pentru asta merita să fie degradat, trimis la nivelul de jos al artei, trebuia deconspirat aşa cum este cu adevărat: un rapsod popular. Şi doar atât.

Acest tip de terorism practicat în numele eticii absolute caracterizează societatea noastră de azi.

Întreaga presă românească este plină de moralişti, de virtuoşi ai excelenţei etice, de exegeţi ai corectitudinii absolute personale. Autorii de ziare nu mai analizează de mult, nu comentează, nu strâng ştiri, ei doar propovăduiesc moralitatea, corectitudinea, creştinătatea absolută a propriului comportament. Şi se dau întotdeauna pe sine drept exemple de încarnaţi ai eticii perfecte a bunului Dumnezeu. Toată prihana e la ceilalţi, ei sunt  mielul alb, neatinşi de răutatea socială, neprihăniţi.

Mare parte din presa noastră este un cor de behăieli etice. Sunt turme întregi de miei serafici, exhibiţionişti ai propriei perfecţiuni morale.

Acestora li se adaugă eroii civilizatori din unele autorităţi şi instituţii publice, saltimbancii caraghioşi care propovăduiesc grav şi afectat pe posturile de televiziune potrivite perfecţiunea personală şi a alegerilor lor politice.

Este o inflaţie a infatuării de caracter, o înghesuială teribilă de comportamente de păuni moralizatori.

Este o spoială declarativă, să fim bine înţeleşi. Vorbim de o auto-reclamată perfecţiune morală tranzacţionată în scopuri mercantile şi extrem de pământeşti. Întreaga această isterie etică este stipendiată politic, este închinată succeselor electorale. Unitatea de măsură a moralităţii de acest tip este procentul iar catapeteasma ei este sondajul de opinie.

Este o puritate agresivă, folosită pe post de ciomag pentru tot ce se încăpăţânează să iasă în afara sistemului. Nu eşti cu noi, atunci poftim spurcăciunea noastră prin cuvinte deontologice.

Ei critică permanent tot ce vine din cealaltă tabără, una a răului moral absolut, a domniei viciului şi dezmăţului imoral.

Gândirea lor este esenţialmente schizofrenică. Nu există calea de mijloc, există doar perfecţiunea proprie şi dezastrul etic al celorlalţi. Se comportă ca şi când fiecare persoană intrată în atenţia lor ar fi întruparea dracului însuşi şi trebuie rapid exorcizată. Se încolonează milităreşte şi te pocnesc peste faţă cu  zeci de editoriale, comentarii şi analize mântuitoare. Revin, te întorc pe toate părţile, pană când chiar şi dracul se satură de atâta chin şi fuge din tine sâsâind.

Eşti un festin al agresiunii lor de cazarmă, te calcă în picioare, îţi scot ochii, îţi zdrobesc capul îţi lichefiază creierul. Totul în numele mântuirii prin moralitate.

Astfel de persoane au comportamente de lepre etice, întrucât tranzacţionează moralitatea în funcţie de interese şi contexte politice. Corectitudinea este doar o propagandă pentru creşterea în sondaje a partidei lor politice. Pentru asta calcă în picioare nu numai destine individuale ci până şi certitudinile trecute deja în dicţionare şi enciclopedii. Şi priviţi-i ce se întâmplă când apele politicii se tulbură iar graniţele politice de ieri devin mişcătoare. Privesc buimaci în jur, îşi caută noii stăpâni, ezită, aşteptă noile ordine şi noile dosuri etice.

Mercenariatul moral, adică etica de închiriat, este noul instinct de conservare a celei mai mari părţi din presa de astăzi.
tudor_gheorgehe

P.S. În urmă cu mai bine de un an primeam de la administratorul www.contributors.ro, o persoana cu adresa de mail a hotnews.ro, mesajul că trebuie să întrerupem colaborarea noastră mai veche, întrucât regulile lor etice îi împiedică să publice materiale ale persoanelor urmărite penal. L-am rugat politicos să-mi dea şi mie datele personale pentru că aş vrea, cetăţenesc, să-i fac o plângere penală, astfel încât să constate şi singur cât de uşor, potrivit legii, poate deveni cineva cercetat penal. L-am rugat apoi, în urma ridicării lui politicoase din umeri (“articolul e foarte bun, vă apreciem, dar trebuie să ne înţelegeţi, nu sunteţi primul, acestea sunt regulile nostre etice”) să-mi şteargă toate materialele anterioare de pe platformă. I-am lăsat în moralitatea lor. Îmi pare rău,  Dane.

×