Lașitatea, în Justiție, are atestare doctorală!

Ne-am lămurit, carevasăzică, despre cum stau lucrurile în cazul suspiciunilor rezonabile de plagiat care planau asupra tezei de doctorat a Laurei Codruța Kovesi! Ieri, Comisia de etică a Universității de Vest din Timișoara a comunicat că, în urma analizării celor sesizate de către Grupul de Investigații Politice, nu au fost depistate decât 564 de rânduri din lucrare care sunt similare altor surse, față de cele 4705 rânduri aflate în discuție. Totodată s-a mai comunicat că Universitatea de Vest din Timișoara nu a putut reuni  o comisie de specialitate care să dea un verdict cu privire la teza Laurei Codruța Kovesi, datorită faptului că , deși au fost transmise invitați către patru universități din țară pentru a desemna specialiști în drept care să analizeze situația și să se pronunțe în cunoștință de cauză, nici una dintre cele patru universități nu a dat curs acestor solicitări.

Firește, noi ca simpli cetățeni, fără prea multă știință de carte întru ale dreptului penal, nu putem decât să luăm act. Ceea ce, însă, nu înseamnă și că trebuie să considerăm discuția încheiată. Dimpotrivă, aș spune că avem și noi dreptul de a lansa o suspiciune rezonabilă și anume că  refuzul de a  trimite câte un specialist să ajute comisia de etică a Universități de Vest venit de la toate cele 4 universități  cărora li s-a cerut sprijinul colegial , are și o certă cauză: teama că un asemenea gest ar putea să o supere cumplit pe multilateral-medialiatacampioană a luptei anti-corupție, Laura Codruța Kovesi. Pe domnia sa, dar, la o adică, și pe anumite prestigioase reprezentanțe diplomatice care i-au acordat, în cascadă, caftane, diplome, medalii, al căror număr și importanță îl depășește în mod categoric pe cel al onorurilor primite- tot în semn de înaltă recunoaștere internațională- de către o altă personalitate, tot emblematică,dar pentru alte vremi…

Îmi veți putea reproșa, la o adică, atenția exagerată , dacă nu chiar reaua credință de care dau dovadă în acest caz. La urma urmei, veți spune acele 564 de rânduri- numite cu un emoționant eufemism ,,similare cu alte surse’’-nu sunt cap de țară, iar, pe fond, chestiunea este lămurită de vreme ce însăși comisia de etică de la UVT a conchis că sesizarea este,,parțial întemeiată și fondată’’.

Uite, însă, că nu e tocmai așa, de vreme ce însuși președintele tuturor românilor, Klaus Iohannis, declara, în anul 2014, următoarele: ,,Oricine în lume e prins că a plagiat , și numai trei rânduri, e obligat să se retragă din politică’’. Afirmație categorică și perfect îndreptățită asupra căreia nu îmi aduc aminte ca domnia sa să fi revenit. Drept pentru care îmi pun fireasca întrebare: dacă numai pentru trei rânduri plagiate urma retragerea din viața publică pentru încă 561 de rânduri peste aceste trei rânduri ce ar trebui să urmeze? Sau ,dat fiind faptul că la vremea cândlansa această prețioasă indicație, domnul Klaus Iohannis se referea în mod expres la contracandidatul său, Victor Ponta, această cerință era valabilă doar pentru situația dată?

Revenind, acum, la  felul în care,, suspiciunile rezonabile ’’ asupra lucrării de doctorat a Laurei Codruța Kovesi, trebuie să spun că maniera în care s-au derobat de răspundere cele 4 universități românești pune în evidență o realitate dureroasă și foarte rușinoasă. Căreia trebuie să îi spunem pe nume: teama care s-a instaurat în societatea românească și, pe cale de consecință, în învățământul superior, de a nu supăra anumite persoane de pe felurite paliere ale puterii. Dovadă absolut revoltătoare fiind exact lipsa de curaj și de precara conștiință profesională în care s-au comportat cele patru facultăți de drept din țară. Un foarte rușinos tip de politică a struțului pentru care diagnosticul cu valoare de verdict dat de Mircea Badea mi se pare perfect îndreptățit: ,, conștiința profesională este subminată de frică’’.  Fapt îngrozitor, după cum îl califică tot mai tânărul confrate, la care adaug împrejurarea că, de acum înainte, această rușinoasă eschivă prezintă, prin ea însăși, un uriaș risc de a deveni o lecție de abandon și de complicitate tacită cu răul. Lecție pe care studenții din cele 4 universități o dobândesc văzând cum s-au comportat profesorii lor într-o asemenea situație-cheie. 

 De azi înainte, lașitatea, în justiție, areatestare doctorală! Nu mă credeți? Doriți să mă contraziceți? Foarte bine! În cazul acesta,  să vedem cine are curajul să conducă o teză de doctorat (sau măcar una de licență) cu tema: ,,Cauze, implicații și consecințe ale tratamentului discriminatoriu aplicat dosarelor aflate în cercetarea DNA. Studiu de caz:Dosare în care sunt implicați prieteni și membrii ai familiei Laurei Codruța Kovesi.’’ Pot indica și un substanțial reper bibliografic: pagina ,,Lumea Justiției’’.

Acestea fiind zise și scrise , nu îmi rămâne decât să aștept, cu interes și cu încredere, numele primilor candidați și ale conducătorilor științifici ai tezelor lor …. 

Șerban CIONOFF