O salutara reparatie istorica si morala

 Zilele trecute, la Caracal, s-a petrecut un eveniment  care cred că merită o consemnare aparte. Nu vă grăbiți să vă duceți cu gândul la  nătăflețele snoave despre ,,cele 7 minuni ale orașului’’, fiindcă, de data asta, este vorba despre ceva cu adevărat demn de apreciat în mod cu totul aparte. Astfel, un grup de inițiativă- din care fac parte prefectul județului Olt, Silviu Neacșu, președintele Consiliului Județean, Marius Oprea, primarul municipiului Caracal, Liviu Radu și viceprimarul, Octavian Stănescu, setatorii Paul Stănescu, Renică Diaconescu,Simina Mirea, deputații Florin Iordache,Dan Ciocan,Alexandru Stănescu și Mircea Iancu, Episcopul Slatinei și Romanaților, Prea Sfinția Sa,Sebastian, consilierii județeni Victor Viorel Vătămanu și Lucian Bondrescu, precum și personalități ale vieții culturale și ale învățământului de pe aceste meleaguri- au lansat propunerea de modificare a numelui județului, așa încât, pe viitor acesta se va numi: Olt-Romanați. Pentru aceasta,în perioada următoare, va fi organizat un referendum în cadrul căruia cetățenii județului se vor pronunța, prin vot, pentru sau împotriva acestei propuneri, urmând ca, în cazul foarte probabil al unul rezultat favorabil, Parlamentul să adopte o lege în acest sens.

 Fie și numai faptul că o asemenea inițiativă reprezintă o notate absolută în materie pentru perioada post-decembristă, poate fi un bun argument  pentru a-i acorda atenția meritată printr-o consemnare, dar, cred, că mai există și alte argumente cu o semnificație aparte pe care la putem evidenția. Primul argument este acela că județul Romanați este o vatră de istorie și de cultură. Foarte aproape de Caracal, capitala fostului județ, se află ruinele castrului de la Romula, iar prima atestare documentară a județului datează din 1 august 1496 și a fost făcută în Hrisovul emis la cancelaria lui Radu cel Mare. Așa după cum, tot la Caracal, și-a avut curte domnească Mihai Viteazul. Județul Romanați l-a avut, pe Ion Dumitriu, ca reprezentant în Divanul ad-hoc al Țării Românești, pentru ca mai târziu să fie reprezentat în Parlamentul României Mari de către Nicolae Titulescu, patriotul devotat și diplomatul vizionar care ,, a adus România în Europa și Europa în România’’. Cât privește zestrea culturală a Romanaților, aceasta este  impresionantă, fie și dacă numai rememorăm numele unor emblematice personalități născute sau afirmate de pe aceste binecuvântate meleaguri:compozitorul Radu Șerban,pictorul Marius Bunescu,poetul Virgil Carianopol,actrița Beatrice Biega, prozatorul Nicolae Paul Mihail, actorii Ștefan Braborescu,Ștefan Iordache, Silviu Stănculescu,scenograful Ion Popescu-Udriște, graficienii Ion Truică, Vintilă Mihăescu și Sorin Chirimbu,matematicianul George Dincă, istoricii Vasile Maciu și Dumitru Tudor, fizicianul Gheorghe Stratan,jurnaliștii Valentin Păunescu și Marius Tucă,doctorul Radu Ricman, fiind numai câteva nume dintr-o listă mult mai bogată. Un prețios îndrumar în acest sens, putând avea, în această ordine, în publicația ,,Vitralii Romănățene’’, editată sub egida Asociației ,,Fiii și prietenii Caracalului’’, al cărui animator este apreciatul poet Paul Aretzu.

   În 1950, și județul Romanați a fost desființat pentru ca, în 1968, atunci când s-a revenit formula județelor, același județ Romanați să nu fie reînființat, Nicolae Ceaușescu preferând formula județului Olt cu capitala la Slatina,cât mai aproape de comuna sa natală, Scornicești. Ceea ce, bineînțeles, a creat și a menținut  multe de tensiuni, frustrări și  nemulțumiri, cărora, imediat după decembrie 1989, oameni de bună credință din partea locului au încercat să le pună capăt apelând, cu nu prea mare folos,la cadrul instituțional al ,,Ligii județelor abuziv desființate’’. Nu au lipsit, desigur, încurajările și dovezile de solidaritate între care aș menționa în mod cu totul aparte faptul că Prea Sfinția sa Sebastian  a schimbat numele Episcopiei în acela de Episcopia Slatinei și a Romanațiului. Așa încât avea atât de multă dreptate profesorul Dumitru Botar, unul dintre cei mai sinceri și devotați susținători ai cauzei unui posibil Romanați redivivus, să spună fără ocolișuri adevărul:,,El (județul Romanați n.n.) a fost eliminat de pe harta administrativă a țării, dar nu și din istoria, din cultura și din inimile noastre’’.

 Și totuși, iată că,acea reparație nu doar administrativă ci si morală care nu s-a putut realiza în ultimele aproape trei decenii, dobândește, acum, o șansă reală și o soluție echilibrată. Schimbarea denumirii județului în ,,Olt-Romanați’’, fiind,deopotrivă, rezultatul unui efectiv și solid consens, al unui parteneriat sincer, constructiv, în care interesele comunității au prevalat  asupra divergențelor dintre partidele sau intereselor  grupurilor  cărora le aparțin decidenții. În acest fel, adică numai pe calea dialogului, cu argumente convingătoare și cu bună credință, s-a ajuns la această decizie. Decizie  despre care, pe bună dreptate, se poate spune că este un act de reparație a unei mari nedreptăți săvârșite de regimul comunist, dar, în egală măsură, de natură să exprime ,,identitatea istorică și culturală  a județului’’.

Firește, acesta este doar primul pas, pentru că urmează referendumul la nivel județean și, apoi, elaborarea, discutarea și adoptarea legii propriu-zise. Și, nu că sunt eu un pesimist( din fire sau din obișnuință) dar m-aș bucura foarte mult ca, măcar de data asta, să vedem că mașinațiunile politicianiste și interesele meschine de grup nu au putut să pună bețe în roate unui demers sincer, corect și constructiv.

 Până atunci, rămâne ca un fapt împlinit, demn de a fi apreciat, acest proiect nou și curajos, finalizat pe baza dialogului între factorul politic, cel administrativ și entitățile reprezentative ale societății civile .Proiect al cărui mare beneficiar este comunitatea, obștea. Ceea ce, să o recunoaștem, este cu adevărat o premieră după lugubrul deceniu de învrăjbire și de ură al Amiralului Dezastrului Național și famigliei sale, ale cărui tenebre se ambiționează a le păstra unii sau alții.