Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Unele voci care şi-au făcut de ceva timp un business din populism s-au entuziasmat recent public legătură cu o decizie presupus "istorică" a justiţiei din Canada. Despre ce este vorba?. Până să devină independentă, precum toate băncile centrale moderne, adică până în 1974, banca centrală a Canadei avea înscrisă în statutul ei prerogativa de a acorda împrumuturi fără dobândă guvernului canadian, pentru ca acesta să-şi finanţeze investiţiile de stat şi lucrările "de interes public". Recent, mai multe ONG-uri au câştigat un proces prin care cereau redobândirea acestei prerogative de către banca centrală, susţinând că abolirea acesteia şi statutul independent de guvern al băncii centrale ar fi neconstituţionale. Decizia nu este definitivă şi a fost atacată cu recurs.
Vocile despre care vorbeam au salutat această decizie. Fie interesat, fie din incultură economică, politică şi istorică, aceste voci ignoră sumedenia de rele pe care le aduce cu sine subordonarea băncii centrale a unui stat faţă de factorul politic. În primul rând, acordarea de împrumuturi statului, gratis sau nu, contravine articolului 123 din Tratatul fondator al UE, care interzice expres şi fără echivoc acest lucru. În al doilea rând, istoria, mai recentă sau mai îndepărtată, a demonstrat că, de fiecare dată când au dispus de pârghiile politicii monetare, guvernele au distrus economia şi au sărăcit populaţia. Să ne amintim doar de hiperinflaţia din Germania Republicii de la Weimar, când tipărirea masivă de bani pentru nevoile guvernului a făcut să explodeze preţurile. Guvernele au genetic tendinţa de a face deficite, fie în scopuri electorale, fie pentru a-şi satisface clientela politică. Iar această tendinţă nu poate fi controlată decât de o bancă centrală independentă şi profesionistă. Rolul dobânzilor este tocmai acela de a stimula utilizarea raţională a unor resurse prin natura lor limitate. Ca şi în alte aspecte ale democraţiei, este esenţială separarea puterilor în stat din punct de vedere financiar. Politica fiscală şi cea monetară trebuie să rămână limpede delimitate.
