x close

Polonezii nu macină în gol

0
Autor: Ionuț Bălan 05 Feb 2018 - 08:26
Polonezii nu macină în gol


Guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei, Adam Glapiński, a declarat că preferă o creştere economică sănătoasă de 3% pe an, care să se deruleze mai mult timp, uneia de 8%, ca în România.

Ce trebuie subliniat însă e cum se redistribuie creşterea de la noi. De ce? Fiindcă aceasta se îndreaptă către domenii rupte de productivitate şi alimentează o formare speculativă a PIB.

Pe când, în Polonia, a cărei economie n-a intrat în recesiune, ciclul s-a reluat mereu la un nivel superior, în condițiile în care au fost alocate resursele spre zonele productive şi s-au redistribuit pe criterii de productivitate.

Adică, resursele n-au fost luate pieţelor, ca să se susţină corupţia şi nu s-au realocat către sectoarele politizate.

Cu precizarea că și în recesiunea dinainte de boom-ul de 8% s-a procedat la fel. S-au tăiat salariile bugetarilor și s-a mărit TVA pentru ca tezaurul public să acumuleze lichiditate. Ştiţi însă ce s-a făcut cu ea? S-a susţinut industria retrocedărilor, ceea ce a echivalat cu jefuirea bugetului în plină criză. Şi felul în care s-a micşorat povara cu bugetarii, fără a se realiza o triere a lor pe criterii de competitivitate, a avut loc ca să nu se restructureze administrația politizată.

Și totuși ce s-ar întâmpla dacă economia noastră ar creşte cu 3%, nu cu 8%? Datoria publică nu s-ar mai menţine sub pragul de alertă de 40% din PIB, la care s-a ajuns după retrocedări. De fapt, cosmetizarea indicatorilor macro, ce-i face pe analişti să afirme că România e capabilă să adopte euro, a devenit sport naţional după 2004. De aceea se acordă şi atât de multă atenţie cursului. În loc să se spună că 13 ani gestionarea economiei n-a vizat productivitatea, atenţia se îndreaptă către evoluţia raportului euro/leu.

Sigur însă că pot fi delimitate două etape. Cea de după 2009, când retrocedările au triplat datoria publică, şi 2004 - 2008, când sporurile de productivitate au fost doar valorice (nu şi fizice), secvenţa nesănătoasă s-a manifestat într-o bulă imobilară, care, ulterior, s-a răsfrânt în neperformanţa creditului bancar.


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de