Prea explodează nervii Bursucului

Am realizat multe emisiuni de televiziune şi multe articole în „Jurnalul” despre Dan Petrescu. Sunt în derută, nu-l mai recunosc pe Dan Petrescu cel cumsecade, bine crescut, respectat pe unde a jucat cu actualul Petrescu, un vulcan de nervi, cu gură slobodă, mergând până la înjurături scandaloase faţă de arbitri. Gesticulaţia smucită, sudalmele şi înjurăturile revărsate şi asupra mamelor arbitrilor arată un Dan Petrescu cu nervii întinşi de pârâie mai să se rupă. Ambiţiile de neţinut în limitele normalului, uzura cauzată de încordarea la meciurile europene şi din campionatul intern, succedate la trei zile, l-au tensionat considerabil pe cel alintat Bursucul şi furtuna cu injurii pe care o declanşează strică renumele lui, cel care nu mai acceptă nici remizele. Mi-l amintesc pe Dan, tânărul fotbalist de talent de acum aproape 30 de ani, când m-a căutat la ziar şi m-a invitat să ne plimbăm prin Herăstrău, ca să poată lăcrima de suferinţa că nu a fost convocat la Naţională de Ienei, pentru Mondialul din Italia, deşi genunchiul faultat i se vindecase. Pentru mine, Dan Petrescu a rămas sportivul delicat şi cu bun simţ, care-mi povestea: „Am fost coechipier şi amic cu marele Gullit şi în Italia, şi la Chelsea, mergeam împreună la spectacole, dar când a fost numit antrenor am început să mă adresez lui cu «mister»!”. A rămas un idol al tribunelor echipei Chelsea. Când apare, spectatorii îl ovaţionează în picioare, a botezat-o pe a doua fiică după numele clubului, Chelsea. Am făcut emisiune la Antenă cu părinţii lui, în apartamentul modest din Drumul Taberei. Mama îmi povestea că în cădiţa de plastic micuţul Dan se juca doar cu mingiuţa, nu cu răţuştele. Iar tatăl, colonelul Petrescu era silit de puştiul Dan să-l ducă la antrenament la Steaua chiar când viscolea şi nu circulau tramvaiele printre nămeţi. La echipa naţională, fundaşul dreapta Dan Petrescu a marcat unicul gol în poarta americanilor şi ne-a dus mai sus de grupe la Mondialul din SUA, în 1994. Tot Dan Petrescu a marcat golul pentru tricolori prin care a fost învinsă naţionala Angliei. În vestiar la Chelsea, jucătorii s-au uitat la el chiondorâş, dar numai o oră, apoi l-au lăudat pentru evoluţiile bune.