x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România în spaţiul Schengen, deziderat şi realitate

0
Autor: Serban Cionoff 11 Mar 2011 - 12:40

"Aderarea României la Spaţiul Schengen. Un proces în evoluţie” - a fost tema simpozionului organizat joi, 10 martie, de către Fundaţia Europeană Titulescu, Societatea Română de Drept European, Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza” şi Asociaţia Română de Drept Internaţional. Aşa cum remarca în cuvântul introductiv prof. dr. George G. Potra, preşedintele executiv al Fundaţiei Europene Titulescu, faptul că manifestarea s-a desfăşurat la Casa Titulescu din Capitală nu este câtuşi de puţin întîmplătoare dacă ne amintim că, prin viziunea sa novatoare asupra "spiritualizării frontierelor”,Nicolae Titulescu este un precursor al demersurilor Uniunii Europene pentru crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie pe Bătrânul Continent.

Liniile directoare ale parcursui istoric de la Piaţa Comună la Uniunea Europeană de azi, în care este creat spaţiul liberei circulaţii a persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor, au fost evocate în intervenţia prof. univ. dr Nicoleta Diaconu. Am reţinut precizarea că evoluţia construcţiei europene s-a realizat într-un proces ascendent, care a inclus un plan cantitativ, prin extinderea numărului statelor membre şi unul calitativ, prin extinderea domeniilor de competenţă comunitară şi complexitatea instituţională. În acest fel, Spaţiul Schengen reprezintă complexul geo-politic de materializare a unui climat favorabil pentru punerea în valoare a drepturilor cetăţenilor statelor membre ale UE şi, totodată, a unui sistem de monitorizare şi aplicare a valorilor Uniunii.

În intervenţia sa, prof. univ. dr. Ion M. Anghel s-a concentrat asupra ideii de legitimitate a aderării României la Acordul Schengen. Firesc, domnia sa a abordat tema amânării admiterii României în Spaţiul Schengen, remarcând faptul că,în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România se află în situaţia de a-şi fi asumat angajamente, dar şi de a fi dobândit drepturi, inclusiv pe acela de a adera la Spaţiul Schengen. Cu toate acestea, României i se aplică un tratament discriminatoriu, fiind pusă într-o poziţie de inegalitate de tratament. "Constatăm că România are îndatoriri în ceea ce priveşte menţinerea ordinii în segmentul de frontieră a UE, dar este ţinută la distanţă de Sistemul Schengen, ceea ce reprezintă o nedreptate şi o umilinţă pentru cetăţenii români.”

Prof. univ. dr Dumitru I. Mazilu a insistat asupra convergenţei de interese în procesul de aderare la Spaţiul Schengen. De asemenea, s-a referit la faptul că atâta vreme cât evaluările tehnice pentru România au fost bune, singurele considerente care pot să determine amânarea sunt cele de natură politică. Sau, în cazul Franţei, de natură electorală, pe fondul a ceea ce a numit ”o xenofobie grotescă”. De aceea, domnia sa a apreciat că se impune dinamizarea negocierilor bilaterale, fiind totodată de părere că, la acest capitol, "diplomaţia română nu şi-a făcut datoria.”

Intervenţia conf.univ dr. Ruxandra - Daniela Păun, a avut ca temă componenta economică a Acordului Schengen,în sensul că aspectele legate de circulaţia liberă a capitalurilor în acest spaţiu se răsfrâng asupra deciziei politice. Ca exemplu a fost ales Principatul Lichtenstein, cel mai recent stat admis în Spaţiul Shengen. Explicaţia este dată de "amănuntul” că în acest principat fiinţează un sistem bancar deosebit de atractiv, ceea ce atârnă greu în balanţă atunci când este vorba despre circulaţia capitalurilor.

La o serie de clişee negative despre România şi români, care servesc drept "argumente” în cazul amânării admiterii ţării noastre în Spaţiul Schengen, s-a referit Viorel Ardelean, director în Ministerul de Externe. Domnia sa a insistat asupra faptului că deşi toate cele 7 rapoarte finalizate după verificările tehnice au fost pozitive, decizia politică rămâne negativă. Ca un exemplu semnificativ, din categoria ”falselor probleme” au fost menţionate criticile aduse României pentru acordarea cetăţeniei române, în anul 2010, pentru circa 30.000 de locuitorilor din Republica Moldova - care, în acest fel devin şi cetăţeni ai Uniunii Europene, în condiţiile în care numărul cetăţenilor de alte naţionalităţi, tot din state din ţări care nu sunt membre ale UE, cărora li s-a acordat, tot în anul 2010, cetăţenie franceză este de cca 300.000.

Firesc, intervenţiile meţionate au suscitat dezbateri, întrebări şi poziţionări incitante Am reţinut recomandarea prof. univ dr. C. Vlad: "când discutăm despre aderarea României la Spaţiul Schengen trebuie să depăşim viziunea oarecum romantică despre UE”. "Dincolo de termenii tratatelor sunt raporturile politice, acestea îşi găsesc reglementarea prin raporurile juridice” - a adăugat domnia sa, atrăgând atenţia asupra importanţei deosebite pe care o au "raporturile informale” în deciziile Uniunii Europene.

Referitor la poziţia Franţei în ceea ce priveşte aderarea României la Acordul Schengen în discuţii s-a conturat opinia că "problema deciziei Franţei este, de fapt, problema relaţiilor dintre şefii celor două state”. "Nu s-a dorit (din partea Franţei n.n.) să se dea un bonus, un plus de credibilitate, celor care,în prezent, răspund de destinele statului român.”


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de