Spune-mi cu cine NU te însoțești, ca să îți spun cine esti!

„Până în dimineața asta- nota ,ieri, Adrian Năstase pe blogul său-, am stat în fața porții din Zambaccian și am așteptat cu emoție să primesc o invitație la recepția referitoare la intrarea României în Europa”. Cum,însă, invitația nu a venit, Adrian Năstase are și o explicație: „În final mi-am dat seama că sunt invitați doar cei care au muncit, cu adevărat, pentru finalizarea negocierilor din 2004, pentru eliminarea vizelor pentru călătoriile în Europa’’. După care, conchide cu amară, usturătoare ironie: „Nu era vorba de mine”.

Scrie toate acestea, Adrian Năstase, premierul în al cărui mandat (2001-2004) România a purtat atât de complexele și de dificilele negocieri la capătul cărora,în ziua de 17 decembrie 2004, Consiliul European a decis aderarea țării noastre la Uniunea Europeană și semnarea tratatului de aderare. Același Adrian Năstase care, de această dată, a fost exclus de pe lista invitațiilor recepției de la Palatul Cotroceni consacrată sărbătoririi Zilei Europei.

Foarte adevărat, au trecut, de atunci, 13 ani și ceva și s-au schimbat multe la noi, pe Bătrânul Continent și în lume. O recunoaște și Adrian Năstase, în termeni clari, realiști: „Trebuie să constatăm că Uniunea Europeană la care am aderat în urmă cu un deceniu este diferită de ceea ce speram atunci când am început negocierile de aderare, iar cea de acum este diferită semnificativ de cea de acum un deceniu. Euro-optimismul a fost disipat de pesimism, angoasă și criză”.

Foarte probabil, dacă cineva l-ar întreba pe președintele tuturor Românilor, Klaus Iohannis, care sunt motivele pentru care fostul premier  Adrian Năstase nu a primit invitația la recepție, răspunsul va fi acel clișeu standardizat din retorica prezidențială: „Pentru că este un penal!”. Adevărat, pentru domnul președinte ca și pentru susținătorii săi, interni sau externi, Adrian Năstase poate fi considerat „un penal”!  Numai că la fel de adevărat este și faptul că atât trimiterea în judecată cât și condamnarea lui Adrian Năstase s-au petrecut în regimul autocratic al lui Traian Băsescu și cu binecuvântarea Înaltei Porți de la Bruxelles, în mod expres, a unor personaje de rit PPE-ist sau dintre afinii lor. „Personaje toxice din aceeași galerie a dreptei anti-românești”, cum le spune Adrian Năstase, cărora fac parte Olli Rehn, Barroso, Redvig, Frattini, Catherine Day sau Monica Macovei. Mai mult, două dintre aceste personaje s-au dovedit extrem de interesate de stadiul proceselor în care era acuzat Adrian Năstase. De pildă, Olli Rehn, aflat în vizită în România, primea informații direct la Monica Macovei despre asta, așa cum și Catherine Day, la acea vreme secretar general al Comisiei Europene, căpăta datele pe același subiect de la Livia Stanciu. Fapt deloc surprinzător cu cât, la vremea respectivă, pe diverse canale media, a circulat intens sloganul potrivit căruia condamnarea lui Adrian Năstase fostului premier al României și lider al PSD trebuie să fie o lecție la nivelul Uniunii Europene. După cum, la fel de adevărat este și că aceluiași nucleu dur al „dreptei anti-românești” din ierahia Uniunii Europene i-a folosit de minune scenariul otrăvit cu și despre „România, elevul problemă al uniunii”, în slujba căruia, Monica Macovei, ministrul justiției de odios renume al regimului Amiralului Dezastrului Național, astăzi euro-pârâcioasă patentată ne-a pricopsit cu MCV-ul, cinic instrument de șantaj și cu ținte în mișcare, schimbate , totalmente incorect, în timpul jocului.

Acestea sunt numai câteva elemente care explică de ce un om politic și un jurist de ținuta lui Adrian Năstase nu a fost și nici nu este agreat de către anumiți decidenți ai UE care, nu pot sau nu vor să înțeleagă adevăratele cauze ale impasului prelungit în care se află construcția europeană. Așa după cum, nici președintele Klaus Iohannis nu dă dovadă că ar fi dispus să primească acest adevăr categoric exprimat de Adrian Năstase. Cel care, pornind de la realitatea că în ultimul deceniu „România s-a schimbat, cu lucruri mai bune și lucruri mai rele, dar și Uniunea Europeană s-a schimbat foarte mult” ajungea la concluzia că „există un anumit defazaj între felul în care noi acționăm în U E și politica internă și procesul de decizie al uniunii”. Adevăr de domeniul evidenței, dar pe care, dacă l-ar accepta, însuși președintele Klaus Iohannis ar fi pus în situația de a nu mai trimite Comisiei de la Veneția pachetul legilor justiției, riscând , și în acest fel, să înscrie România pe lista statelor care ar putea avea parte de reducerea, restricționarea sau suspendarea accesului la fondurile europene dacă supraveghetorii comisiei consideră că ar exista deficiențe care afectează statul de drept.

 O foarte înțeleaptă vorbă din bătrâni sună așa: „Spune-mi cu cine te însoțești, ca să îți spun cine ești!” De data aceasta, judecând după decizia Instituției Prezidențiale de a nu îl invita la recepția în cinstea Zilei Europei pe fostul premier Adrian Năstase- ale cărei merite în ceea ce privește calitatea României de membru al Uniunii Europene sunt, pentru orice om de bună credință, în afara oricărei discuții- constat că avem o nouă versiune, și ea, cu foarte multe învățăminte: „Spune-mi cu cine NU te însoțești, ca să îți spun cine ești!”