Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii de ştiinţă au căutat o metodă prin care să poată opri un uragan devastator de dimensiunea lui Sandy, salvând vieţi omeneşti şi reducând pagubele materiale, iar una dintre ideile cele mai controversate este cea a detonării unei bombe nucleare, conform LiveScience.com.
Teoria din spatele acestei idei susţine că detonarea unei bombe nucleare în faţa ochiului furtunii ar avea ca efect încălzirea aerului rece din care îşi trage energia uraganul, întrerupând curentul de convecţie al furtunii. Această idee a apărut din anii '60, dar, susţin numeroşi oameni de ştiinţă, nu are cum să funcţioneze.
Chris Landsea, cercetător la Centrul Naţional american pentru Uragane, a publicat explicaţia pentru care această idee este sortită eşecului "Principala problemă atunci când încerci să foloseşti explozibili pentru stopa uraganele este legată de cantitatea de energie necesară”, susţine Landsea.
Un uragan îşi extrage energie din apa caldă a oceanului şi din procesul de condensare a vaporilor de apă în picături de ploaie. Căldura eliberată în procesul de condensare are rolul de a încălzi în continuare aerul înconjurător, ceea ce duce la evaporarea unei cantităţi mai mari de apă din ocean, care la rândul ei se condensează şi acest ciclu continuă.
Un uragan dezlănţuit eliberează peste 50 de terawaţi de energie termică în fiecare moment, energie din care doar aproximativ 1% este transformată în vânt. Eliberarea de căldură din timpul unui uragan, notează Landsea, este echivalentă cu explozia unei bombe nucleare de 10 megatone la fiecare 20 de minute. Întreaga populaţie a planetei a folosit în 2011 doar o treime din energie acumulată de un uragan de intensitate medie.
Concluzia este clară: bombardarea unui uragan ar fi la fel de eficientă ca şi încercarea de a opri un avion cu motoarele turate la maxim pentru decolare, cu o simplă pană.
În plus, mai există şi riscul ca bombardarea unui uragan să-i intensifice acestuia energia calorică, făcându-l să devină şi mai puternic decât deja era. Astfel, singura opţiune ar rămâne bombardarea depresiunilor tropicale de deasupra oceanului, înainte ca acestea să acumuleze suficientă energie şi să se transforme în uragane.
Din păcate, şi această opţiune este îngenuncheată de statistică, după cum explică Landsea: "În fiecare an, se formează aproximativ 80 de astfel de fenomene meteorologice în bazinul Atlanticului, dar în medie doar 5 dintre ele ajung să se transforme în uragane. Nu există nicio modalitate de a ghici dinainte care urmează să se transforme în uragan”.
Mai mult decât atât, dacă uraganul se dezlănţuie chiar şi după detonarea unei bombe nucleare, rezultatul este şi mai teribil putând să se formeze o furtună radioactivă.
Citește pe Antena3.ro
