x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Cum este sabotat radarul care trebuia să ne salveze pădurea

Cum este sabotat radarul care trebuia să ne salveze pădurea

de Alex Nedea    |    03 Feb 2016   •   18:03
Cum este sabotat radarul care trebuia să ne salveze pădurea
Sursa foto: Czegl

Anunțat cu mult fast acum doi ani de Guvern, „Radarul pădurii”, serviciul electronic care ar fi trebuit să depisteze transporturile ilegale de lemn, se scurtcircuitează pe traseu. Cetățenii sunt descurajați să ajute poliția chiar de polițiști.

Ciprian Frăsinescu, un tânăr medic chirurg ieșean care profesează de câțiva ani în Franța, își făcuse un obicei civic atunci când venea în țară, în vizită la părinți. De fiecare dată când întâlnea pe drum camioane de lemne ce lui i se păreau suspecte suna la 112 pentru a verifica transportul, știind că din 2014 a fost lansat un serviciu menit să oprească traficul cu lemn: „Radarul pădurii”.
Sistemul funcționează astfel: toți cei care transportă lemn pe drumurile publice trebuie să declare transportul printr-o aplicație care centralizează la nivel național materialul lemnos. Așa se face că din prima secundă de la încărcarea cu bușteni sau cherestea, camioanele ar trebui să figureze în baza de date verificabilă la numărul de urgență. Dar „Radarul pădurii”, oricât de automat ar fi, are nevoie de un aliat-cheie pentru depistarea ilegalităților: apeluri de verificare de la oameni simpli. Astfel, din 2014 s-a format o armată de români transformați în inspectori silvici voluntari, care sună la apelul unic 112 de fiecare dată când observă un camion cu lemne. Datorită acestor oameni în doar jumătate de an s-au depistat nu mai puțin de 1.800 de încălcări ale legii. De 30 de ori mai multe decât au reușit în aceeași perioadă inspectorii silvici angajați de stat.

Amenințat că a făcut un bine
O parte din aceste contravenții descoperite i se datorează și lui Ciprian Frăsinescu, care semnalase până acum zeci de transporturi ilegale, trăind cu speranța că „fiecare apel care reclamă o nedreptate sau chiar o nelegiuire are puterea de a pune o cărămidă la temelia schimbării în bine a societății românești contemporane”. Totuși entuziasmul lui Ciprian s-a curmat acum câteva săptămâni. Într-una din primele zile ale lui ianuarie a fost implicat într-un incident care l-a dezamăgit. Aflându-se în județul Suceava, a văzut două camioane oprite vizavi de o benzinărie din comuna Fântâna Mare.
A pus mâna pe telefon, a format 112, și i s-a spus că una din remorcile încărcate cu bușteni nu este înregistrată în sistem, deci e ilegală. Așa că a fost trimis la fața locului un agent de poliție, iar lucrurile au căpătat o turnură bizară. „A venit într-un VW Golf nemarcat ca fiind mașină de poliție. Înainte de a se prezenta, agentul m-a atenționat că, în caz că se dovedește că lemnele sunt legale, eu voi fi sancționat pentru chemarea poliției în mod nejustificat. Mirarea și indignarea mea la auzul acestei absurdități au fost maxime. Nu am putut să nu mă gândesc că acest fel de abordare ar putea chiar intimida niște oameni de bine ce poate nu-și cunosc drepturile legale în astfel de situații”. Dar uimirea medicului Frăsinescu avea să atingă apogeul când agentul i-a spus că actele camionului sunt în regulă. Degeaba i-a explicat Ciprian polițistului că la 112 i s-a spus textual că una din remorci figurează ca fiind ilegală.

Ce spun superiorii agentului cu capsa pusă
Am contactat și noi Inspectoratul Județean de Poliție (IPJ) Suceava pentru a afla cum a fost posibil ca un camion ce figura în baza de date a „Radarului pădurii” să fie ulterior „albit” de analiza riguroasă a unui șef de post. Purtătorul de cuvânt al IPJ Suceava nu ne-a dat o explicație, mulțumindu-se să repete ce știam deja: „În prezența apelantului, agentul deplasat la fața locului a solicitat verificarea celor două avize, ocazie cu care s-a constatat că acestea au codul unic emis de aplicația I-WD Tracking”. Totuși enigma rămâne. Jurnalul Național a reușit să obțină înregistrarea discuției de la 112 în care se aude cum dispecerul spune punctual: „Remorca nu are aviz”. Am întrebat superiorii agentului de la Inspectoratul Județean de Poliție și de ce polițistul a amenințat cu amenda cetățeanul care a sunat la 112, având în vedere că serviciul „Radarul pădurii” ar fi inutil dacă nu ar exista cetățeni care să verifice transporturile de cherestea. Ni s-a răspuns: „Precizăm faptul că apelantul nu a fost sancționat contravențional pentru apelarea SNAU 112, poliția susținând și încurajând cetățenii să sesizeze de îndată orice încălcare a legii, parteneriatul Poliție – comunitate fiind esențial în dezvoltarea unei societăți civilizate și sigure”.

Precedentul: amendat pentru spirit civic
Intimidarea cetățenilor care sesizează transporturile de lemne ar avea o miză uriașă. Cele 1.800 de transporturi ilegale descoperite în doar jumătate de an cu ajutorul „Radarului pădurii” nu ar fi fost posibile fără cele 7.600 de apeluri de verificare venite din partea cetățenilor. Astfel, cu cât mai puțini oameni care să își pună la bătaie spiritul civic, cu atât mai bine pentru mafia lemnului. În acest context poate fi citită atitudinea de intimidare a medicului Ciprian Frăsinescu. Atitudine care nu este singulară. În vara anului trecut, un alt român nu numai că a fost amenințat cu amenda, ci chiar a fost sancționat cu 1.000 de lei pentru că a îndrăznit să urmeze până la urmă sfaturile ministrului Mediului de atunci și ale premierului date la lansarea programului: să sune la 112 dacă sesizează un camion suspect. Maramureșeanul Ciprian Coc a accesat și el „Radarul pădurii” cu bună-credință. I s-a spus prin telefon că transportul este legal, iar a doua zi poștărița din sat i-a adus acasă hârtia cu contravenția. Ironia sorții face ca în urma verificărilor ulterioare să se constate că vehiculul reclamat de Coc chiar făcuse în aceeași zi două transporturi ilegale. Inspectoratul Județean de Poliție a început o anchetă pe numele agentului de poliție și a emis un comunicat în care încurajează cetățenii să apeleze 112 ori de câte ori au suspiciuni legate de încălcarea legislației din domeniul silvic.
România nu a dus lipsă de legislaţie pentru stoparea jafului din păduri. Mafia formată în jurul aurului verde a ştiut de fiecare dată cum să fenteze legea şi mai ales pe cine să „sensibilizeze” pentru ca pădurile ţării să fie pur şi simplu devalizate

Ignoranţa autorităţilor
Ministerul Agriculturii, de pe vremea când era condus de Dacian Cioloș, a atras atenția asupra jafului pădurilor pe care firma austriacă Holzindustrie Schweighofer îl comitea. Actualul premier cerea atunci rezilierea de urgență a contractelor pe termen lung cu austriecii și sancționarea vinovaților. Raportul, însă, a stat în sertare aproape 8 ani, nebăgat în seamă de autorităţi.

Harta aurului verde
La 31 decembrie 2015, fondul forestier proprietate publică a statului în administrarea Romsilva se ridica la 3,15 milioane hectare, în scădere cu 62.356 hectare faţă de anul anterior, după ce Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (ICAS Bucureşti) a devenit unitate independentă, conform noului Cod Silvic. Între anii 1990-2014, suprafaţa fondului forestier aflat în proprietatea statului s-a redus cu peste 3,5 milioane hectare, după ce au fost f ăcute retrocedări, conform Legii fondului funciar.
Confederaţia Consilva anunţa în iulie 2015 că au fost distruse sau retrocedate ilegal peste 400.000 de hectare de pădure, iar modificarea Codului Silvic va duce la distrugerea a peste 4,3 milioane ha păduri administrate de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva (3,2 milioane ha păduri de stat și 1,1 milioane ha păduri particulare). 20 de milioane de metri cubi de lemn se taie în România, în medie, în fiecare an. La nivel naţional, volumul care poate fi exploatat anual, calculat pe baza prevederilor amenajamentelor silvice, este de 23 milioane de metri cubi, din care se exploatează în fiecare an circa 19 milioane de metri cubi, din care aproximativ 9,5 milioane de metri cubi provin din păduri proprietate publică, 3 milioane mc din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, 5,8 milioane mc din păduri proprietate privată și 0,7 milioane mc din vegetaţia forestieră situată pe terenuri aflate în afara fondului forestier.

De la radar la GPS
În lupta timidă cu defrişările ilegale, instituţiile statului mai fac un pas: vor ca toate firmele care exploatează pădurile şi transportă lemn să îşi doteze maşinile cu sisteme de urmărire prin satelit. Aceasta deoarece la mai bine de un an de la implementare, „Radarul pădurilor” a început să fie păcălit în zonele unde nu există semnal. Iar acestea nu sunt deloc puţine. Iar măsurile nu se opresc aici. Se intenţionează anularea avizelor de exploatare ale firmelor care taie ilegal. De asemenea, vor fi angajaţi mai mulţi oameni în Garda Forestieră, cu salarii care să elimine tentaţia mitei. Un dispozitiv GPS costă între 60 şi 100 de euro, la care se adaugă încă 20 de euro pentru montaj. Monitorizarea mai costă în jur de şapte euro de maşină pe lună.

Potrivit unui raport al Curţii de Conturi din 2013, între 1990 şi 2011 au fost defrişate ilegal 366.000 de hectare de pădure. Paguba a fost de 5 miliarde de euro. Pentru a stopa fenomenul, Ministerul Mediului a cheltuit 15.000 de euro pentru a realiza „Radarul pădurii”.

Ciprian Frăsinescu este unul dintre românii cărora le pasă de codrii ţării. Din păcate, însă, demersurile sale se lovesc de indiferenţa autorităţilor
 

×