Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul privind Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, refuză să stabilească modul și momentul la care, într-un proces penal, se poate pronunța asuptra nulității absolute a unor probe de la dosar. ÎCCJ a fost sesizată de către Curtea de Apel Târgu Mureș într-o speță în care trebuie să dispună anularea unor interceptări aduse de DNA Serviciul Teritorial Oradea, care au fost realizate de Serviciul Român de Informații. Aceste interceptări se află, încă, pe lista mijloacelor de probă ale Parchetului, în ciuda faptului că, încă din 2016, Curtea Constituțională a calificat drept ilegală implicarea SRI în cauze care nu au legătură cu siguranța națională, nefiind organ de urmărire penală, precum și în 2019, când a declarat ilegal protocolul de cooperare încheiat între SRI și Parchetul General. Instanța de la Târgu Mureș dorea să știe dacă se poate pronunța asupra nulității acestor interceptări în hotărârea pe care o va lua odată cu fondul cauzei sau înainte, prin încheiere separată, astfe încât să nu fie încălcat dreptul persoanei interceptate ilegal de SRI la un proces echitabil. Deși judecător raportor din partea ÎCCJ pe această speță a fost celebra Francisca Vasile, cea care a scăpat-o pe Laura Codruța Kovesi de controlul judiciar instituit, la începutul acestui an, de SIIJ, și care a opinat pentru admiterea sesizării, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, condus de președintele Secției Penale a instanței supreme, Daniel Grădinaru, a decis să respingă sesizarea, ca neîntemeiată. Astfel încât, atunci când, la dosarele penale, se vor depista probe nelegale, lovite de nulitate, acestea să fie analizate de fiecare instanță după cum o taie capul sau după propriile interese sau viziuni.
Speța la care facem referire se regăsește într-un dosat penal instrumentat, în 2015, de DNA, la care au fost folosite interceptări efectuate de SRI, în 2010, într-un alt dosar penal. Iar la fond, în 2010, Tribunalul Bihor a decis achitarea persoanei trimise în judecată.
Astfel, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția Penală, este învestită în ultimul grad jurisdicțional cu soluționarea recursului declarat de către DNA – Serviciul Teritorial Târgu Mureș, în dosarul cu numărul 2341/102/2017. Povestea începe cu Dosarul nr. 68/P/2009 al DNA Oradea, în care s-au desfășurat cercetări cu privire la mai multe persoane, printre care și față de o anume K.I., care deținea funcția de director economic al Primăriei Târgu Mureș, cercetări care au avut ca obiect existența și funcționarea unui sistem clientelar în cadrul relațiilor dintre Administrația Națională Apele Române și mai multe societăți comerciale. În documentele Parchetului, pentru descoperirea faptelor care făceau obiectul acestui dosar, Triubunalul Bihor a emis autorizațiile nr. 157 din 27 august 2019 și 179 din 24 septembrie 2010, pentru prelungirea interceptării și înregistrării comunicațiilor telefonice între un martor, administrator al unei firme din Târgu Mureș, şi diverse persoane. Tribunalul a dispus ca autorizațiile să fie puse în executare de Serviciul Român de Informații, prin direcțiile județene de informații Satu Mare, Bihor, Cluj și Mureș, cu sprijinul operatorilor de telefonie.
Printre comunicațiile interceptate s-au aflat și cele efectuate în datele de 1, 2 și 28 septembrie 2008, prin care martorul în cauză a discutat cu inculpata K.I., director economic la Primăria Târgu Mureș, cu privire la o sponsorizare pentru Liga Campionilor la fotbal în sală, organizată de Municipiul Târgu Mureș, dar și la achitarea restanțelor pe care Primăria Municipiului Târgu Mureș le avea în urma lucrărilor executate de societatea administrată de martor. Procurorii spuneau că aceste convorbiri priveau o posibilă faptă de corupție.
Achitare la fond. Probe ilegale aflate la dosar, în recurs
Mai departe, prin Ordonanța din data de 11 mai 2015, emisă în Dosarul nr. 22/P/2015, al DNA Serviciul Teritorial Oradea, s-a dispus disjungerea și formarea unor dosare separate pentru fapta imputată aceleiași K.I. și pentru alte 14 fapte. Iar prin rechizitoriul emis în data de 29 iunie 2017, emis în Dosarul nr. 103/P/2015 al DNA Oradea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei K.I. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Ei bine, prin Sentința Penală nr. 157 din data de 3 decembrie 2018, instanța de fond a decis achitarea acestei inculpate. Iar cum era de așteptat, DNA, dar prin intermediul Biroului Teritorial Târgu Mureș, a formulat recurs.
Odată dosarul ajuns cale de atac, la Curtea de Apel Târgu Mureș, inculpata achitată la fond a formulat, prin intermediul avocatului său, o cerere scrisă prin care a solicitat constatarea nulității absolute a interceptărilor dispuse în faza de urmărire penală, întrucât proba a fost administrată de către SRI, un organ necompetent din punct de vedere material, și excluderea din dosar a mijloacelor de probă constând în suporturi optice care stochează rezultatele activităților de supraveghere tehnică, precum și a proceselor-verbale de redare, inclusiv excluderea fizică a acestor mijloace de probă.
În motivarea cererii se arată că inculpata K.I a făcut obiectul măsurilor de supraveghere tehnică autorizate de Tribunalul Bihor, în 27 august 2010, și că mandatul de supraveghere tehnică a fost pus în executare de către Serviciul Român de Informații, considerat ca neavând calitatea de organ de urmărire penală, ceea ce determină nulitatea absolută a procedeului probatoriu și a mijlocului de probă obținut, cu consecința excluderii acestora din ansamblul probator.
În data de 22 aprilie 2019, Curtea de Apel Târgu Mureș a emis mai multe adrese către SRI și DNA pentru lămurirea acestei situații. DNA, prin Serviciul Teritorial Oradea, a răspuns că la dosar au fost efectuate măsuri de supraveghere tehnică executate de Serviciul Român de Informații în anul 2010, care, ulterior, au fost declasificate și reînregistrate cu anul 2019. La rândul său, Serviciul Român de Informații a admis că a făcut aceste interceptări. Mai mult, admite că, în anumite situații punctuale, a asigurat și transcrierea unor convorbiri telefonice, care au fost transmise la DNA – Serviciul Teritorial Oradea, atât pe suport de hârtie, cât și pe suporți optici.
Nulitatea absolută, “cartoful fierbinte” invocat la Curtea de Apel Târgu Mureș
În aceste condiții, pusă în situația de a soluționa cererea de anulare a acestor probe ilegale, Curtea de Apel Târgu Mureș a sesizat, la rândul ei, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept referitoare la momentul procesual și la modul în care probele lovite de nulitate absolută pot fi eliminate de la dosarul cauzei.
Mai exact, Curtea de Apel Târgu Mureș întreabă dacă, “în interpretarea articolului 1, alineat 2, raportat la articolul 10, alineat 2, la articolul 102 alineatele 2 și 3, și la articolul 281 alineat 2 din Codul de procedură penală, în situația în care este invocată nulitatea absolută, cu consecința excluderii, a unor mijloace de probă, este respectat dreptul la un proces echitabil al inculpatului dacă instanța se pronunță asupra nulității doar prin hotărârea prin care soluționează fondul cauzei”. Curtea de Apel arată că legislația aflată în vigoare nu prevede un moment destinat în cadrul judecării care să aibă ca obiect evaluarea probei. Mai mult, arată că legalitatea și loialitatea probelor sunt verificate în Camera Preliminară, iar în faza judecății probele obținute în mod nelegal nu ar putea fi excluse, cu excepția celor lovite de nulitate absolută, nu de nulitate simplă.
În consecință, s-a apreciat că, în cazul constatării nulității absolute a actelor de efectuare a interceptărilor și înregistrărilor, atât în situația tipică, dar și în situațiile atipice care pot interveni, dispunerea măsurilor legale corespunzătoare de către instanța de apel poate fi făcută în funcție de împrejurările cauzei, prin hotărârea prin care instanța soluționează fondul cauzei.
Până și judecătoarea care a “spălat-o” pe Kovesi a opinat să se admită sesizarea. Completul nu a fost de acord
Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut, pe acest subiect, opinia Curților de apel și exprimarea acestor opinii în puncte de vedere transmise în scris. Unele dintre aceste Curți de apel au arătat că nu este încălcat dreptul la un proces echitabil dacă instanța se pronunță asupra nulității în hotărârea de soluționare a fondului. Alte Curți de apel, însă, arată că este necesar ca instanța să se pronunțe mai întâi asupra nulității absolute, prin încheiere interlocutorie, și abia apoi asupra fondului cauzei.
Un punct de vedere a fost cerut și transmis inclusiv de Facultatea de Drept a Universității de Vest, care opinează spre respingerea acțiunii Curții de Apel Târgu Mureș ca inadmisibilă. Iar Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție arată că instanța trebuie să se pronunțe printr-o încheiere separată, anterioară soluționării cauzei, cu privire la nulitatea absolută asupra unor probe.
Interesant este că a fost consultată și jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului. Iar răspunsul primit a fost acela că “nu au fost identificate decizii relevante ale CEDO în problema de drept analizată”.
Un amănunt care atrage atenția cu privire la această chestiune este că, la Înalta Curte, judecător raportor în acest dosar a fost celebra Francisca Vasile, cea care i-a ridicat, în primăvara acestui an, controlul judiciar fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi. Francisca Vasile a precizat, în raportul prezentat completului, că se impune admiterea sesizării și să se emită o hotărâre prealabilă prin care să se statueze că se respectă dreptul la un proces echitabil dacă instanța se pronunță asupra nulității absolute a probelor, printr-o încheiere separată, anterioară celei prin care se soluționează fondul cauzei.
În momentul în care sesizarea a ajuns pe rolul Completului pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, condus de președintele Secției Penale al ÎCCJ, Daniel Grădinaru, instanța supremă a arătat că ea consideră că problema de drept supusă analizei “nu poate avea o rezolvare de principiu, întrucât constatarea existenței sau inexistenței unei încălcări a dreptului la un proces echitabil depinde de particularitățile speței, fiind necesară o analiză concretă în fiecare dosar în parte”.
Cu alte cuvinte, ÎCCJ spune că nu se poate stabili cu caracter general că dreptul la un proces echitabil este încălcat de fiecare dată când o normă de procedură a fost încălcată, iar că o eventuală încălcare a obligației de pronunțare într-un anumit moment asupra nulității absolute nu poate atrage de plano încălcarea dreptului la un proces echitabil. Ca urmare, instanța supremă a respins ca inadmisibilă sesizarea Curții de Apel Târgu Mureș.
Interceptări ale SRI, vechi de nouă ani, dispuse de DNA Oradea, au fost folosite, în 2019, ca probe într-un dosar de corupție. Cu toate că există două decizii ale CCR care scot serviciul secret din orice dosar care nu are legătură cu siguranța națională
După ce persoana acuzată în acest dopsar a fost achitată la fond, la recurs a cerut anularea actelor efectuate de SRI. Curtea de Apel Târgu Mureș a întrebat Înalta Curte cum să procedeze. ÎCCJ nu vrea să răspundă