x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Parângul a luat-o la vale pe pîrtia intereselor

4
14 Mai 2013 - 22:08
Parângul a luat-o la vale pe pîrtia intereselor Parâng. Hotelul Rusu, staţia telegondolă, staţie teleschi


Proiectul celui mai mare Domeniu Schiabil din Europa de Sud-Est trebuia să transforme Valea Jiului din zonă minieră părăsită, în zonă de interes turistic. În 2009, la doar două luni după ce a fost numită Ministrul Turismului, Elena Udrea declara că proiectul fusese aprobat încă din 2006, dar că a fost uitat prin sertare. 68 de milioane de euro, bani de la buget şi de la Uniunea Europeană, urmau să fie alocaţi pentru proiectul care trebuia să devină viabil în patru ani de la demararea sa. Mizele imobiliare mari şi favorizarea anumitor firme au compromis proiectul încă din faşă. Primăria Petroşani condusă de Tiberiu Iacob Ridzi, soţul fostului ministru al Tineretului, a devenit în mai 2010 proprietară a 5.400 ha de păşune şi pădure în zonă montană prin intabulare în regim de urgenţă, peste 800 ha fiind în Munţii Parâng în ciuda proceselor pe rol pe care i le intentase Asociaţiei Composesoratelor momârlanilor din Petroşani. În afara intereselor imobiliare, proiectul este dăunător pentru zonele naturale protejate. Peste 26% din suprafaţa Munţilor Parâng este înregistrată ca sit Natura 2000, ursul brun, râsul şi lupul fiind pe cale de dispariţie. Fundaţia Guard Forest este custodele siturilor Natura 2000 din Parâng şi fără avizele sale nu se putea emite acordurile de mediu pentru demararea lucrărilor. Reprezentanţii acesteia susţin că ei nu au eliberat nici un aviz, lucrările la Domeniul Schiabil fiind ilegale. Din 2009 au fost despădurite peste 200 de hectare.
__________________________________________________

Primăria Petroşani condusă de Tiberiu Iacob-Ridzi, soţul fostului ministru al Tineretului, a devenit în mai 2010 proprietară a 5.400 ha de păşune şi pădure în zonă montană prin intabulare în regim de urgenţă, peste 800 de ha fiind în Munţii Parâng. La sfârşitul aceluiaşi an, Primăria Petroşani a deschis primele şantiere ale Domeniului Schiabil Parâng, un proiect sprijinit din bani de la bugetul de stat. Momârlanii din Petroşani care deţineau terenurile pe care primăria a devenit proprietar s-au judecat ani de zile cu Primăria, dar degeaba. “Mă judec cu ei de 13 ani. Au schimbat numerele topo sau au făcut să dispară cărţile funciare ale composesoratelor”, a declarat Alexandru Şotângă Ienulescu, preşedintele Asociaţiei Composesoratelor momârlanilor din Petroşani.

Proiect uriaş, licitaţii cu direcţie
Pe când se judeca cu momârlanii, Primăria Petroşani a organizat licitaţia pentru proiectarea domeniului schiabil. Au participat trei firme, legate de numele omului de afaceri Adrian Gârdean. Una dintre aceste firme, Centrul Profesional de Proiectări şi Cadastru SRL Petroşani, a câştigat contractul de proiectare, dar nu înainte ca licitaţia să fie blocată de contestaţii. Gârdean susţine că nu a participat la nici o licitaţie pentru proiectarea domeniului schiabil Parâng. “Dacă mă întrebaţi pe mine, Gârdean, eu nu am participat la nicio licitaţie”, a declarat omul de afaceri. Ulterior, şi-a adus aminte că a avut totuşi un aport în ceea ce priveşte Domeniul Schiabil Parâng: “Implicarea mea în proiect a fost de consultant pe anumite teme pe lângă Centrul de Proiectare şi Cadastru Petroşani şi nimic mai mult”. Apoi, şi-a schimbat atitudinea. A negat participarea la licitaţie prin intermediul mai multor firme, dar a recunoscut legătura cu firma câştigătoare. “Nu ştiu, ce mă întrebaţi? Că am aranjat eu licitaţia? Licitaţia a fost pe o ceartă, nu pe o înţelegere”, a precizat Gârdean. În studiul de fazabilitate pentru Domeniului Schiabil Parâng se arată că sunt necesari 99.000.000 de euro pentru acest proiect, investiţia urmând a fi recuperată în 12 ani.

Gârdean şi Ridzi, vecini în Parâng
Daniela Gârdean, soţia omului de afaceri, deţine Hotelul Rusu din Parâng. În zona acestuia sunt proiectate: o parcare de 250 de locuri, o staţie intermediară a telegondolei, un sistem de taxare şi o staţie de pornire a unui telescaun de patru persoane, toate parte a proiectului tehnic pe care Gârdean l-a gestionat. Motivul pentru care toate acestea se află în zona hotelului este, din punctul de vedere al lui Adrian Gârdean, unul pur tehnic. El susţine că ar fi avut profit doar dacă proiectul s-ar fi finalizat. În 2004, Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului pe atunci deputat, a primit ca donaţie un teren de 1.000 de mp şi o casă de vacanţă de 80 mp exact în zona hotelului. În 2010, cu puţin înainte de amenajarea primelor şantiere din Parâng, donaţia primită a dispărut din declaraţia de avere. Monica Iacob Ridzi, care şi-a bazat ultima campanie electorală pe susţinerea Parângului, a invocat mâna hazardului când a venit vorba de teren: donaţia s-a transformat într-o moştenire de familie la care a renunţat. “Nu am absolut nici o proprietate în Parâng. Am moştenit o fundaţie acolo şi nu este în zona domeniului schiabil, este într-o altă parte a Parângului. Zona Hotelului Rusu este foarte mare, dar terenul nu este acolo”. Actualul ministrul delegat al Turismului, Maria Grapini, declara în ianuarie 2013 că orice şantier turistic care s-a construit în proporţie de 80% va primi şi anul acesta finanţare. Nu este şi cazul Parângului. Lucrările au fost demarate aici abia în primăvara lui 2011. Grupul de firme Kranz Eurocenter Piteşti, Acomin Cluj-Napoca şi Doppelmayer Austria, singurul participant şi câştigătorul licitaţiei pentru lucrările de execuţie, avea de îndeplinit o serie de obiective desemnate în studiul tehnic. Proiectul este departe de a fi terminat, fiind realizat în proporţie de mai puţin de 10%. Dorin Boian, patronul Krantz, a fost în atenţia DNA tocmai din cauza licitaţiei pentru proiectul din Parâng. Pe de altă parte, asociaţia de firme Krantz este una pur formală chiar de la început. “Acomin nu a făcut nimic în Parâng. Patronul de la Krantz a avut grijă de asta. Am fost asociaţi doar în momentul licitaţiei”, a spus Daniel Faur, proprietarul Acomin.

Lucrările ilegale distrug natura

“Creşterea veniturilor are ca model de comparaţie implementarea unei investiţii similare în staţiunea Bansko din Bulgaria unde, după cinci ani de la finalizare, s-a atins un nivel al veniturilor de 18.000.000 de euro”, se arăta în studiul de fezabilitate pentru Parâng. Dar domeniul schiabil din Bansko este unul dintre proiectele controversate ale Bulgariei. Acolo s-a extins constant suprafaţa staţiunii, depăşind limitele sitului natural UNESCO din munţii Pirin. La noi, peste 26% din suprafaţa Munţilor Parâng este înregistrată ca sit Natura 2000, ursul brun, râsul şi lupul fiind pe cale de dispariţie. Fundaţia Guard Forest este custodele siturilor Natura 2000 din Parâng şi fără avizele sale nu se putea emite acordurile de mediu pentru demararea lucrărilor. “Am făcut peste 30 de adrese către Primăria Petroşani ca să ne comunice stadiul proiectului din Parâng. Ne-au spus că până în prezent nu a fost nevoie de acorduri de mediu. Noi nu am eliberat până acum absolut niciun aviz. Dacă lucrările din zonă au demarat, iar ei au acorduri de mediu, acestea sunt ilegale”, a precizat Gheorghe Deaconeasa, directorul Guard Forest. Pe de altă parte, Adrian Gârdean nu împărtăşeşte îngrijorările legate de impactul asupra mediului. “Bansko este un proiect de succes. Viitorul proiectului de la noi este negru. Proiectul s-a blocat şi dintr-o oarecare prudenţă a primarului şi a soţiei acestuia”, a declarat Gârdean. Din 2009 s-au emis până acum patru acorduri de mediu pentru reabilitarea şi extinderea pârtiilor din Parâng, despădurindu-se peste 200 de ha de pădure.

Această anchetă jurnalistică este derulată în cadrul programului “Grants for Investigative Journalism”, organizat de Fundaţia Freedom House România, cu sprijinul financiar al US Department of State şi al Ambasadei Franţei în România. Responsabilitatea pentru conţinutul acestei publicaţii aparţine autorului şi nu reflectă neapărat punctul de vedere sau poziţia US Department of State şi a Ambasadei Franţei în România.

Investiţii de milioane, rezultate zero

Previziunile din studiul de fezabilitate pentru Domeniului Schiabil Parâng arată că erau necesari 99.000.000 de euro pentru execuţia şi implementarea proiectului. Banii urmau a fi cheltuiţi în patru ani, iar investiţia recuperată în 12 ani. Studiile şi proiectarea tehnică au durat patru ani şi au costat peste 9 milioane de lei. În decembrie 2006, Primăria Petroşani a primit primul milion de lei din fondul de rezervă al Guvernului, pentru a vedea dacă investiţia din Parâng este una de viitor. În 2008, Guvernul a direcţionat din nou bani către Parâng, iar autoritatea locală din Petroşani a organizat licitaţie pentru partea de proiectare a domeniului schiabil. La licitaţia respectivă au participat trei firme, unite de numele omului de afaceri Adrian Gârdean: Grup 95 SA, SC Centrul Profesional de Proiectări şi Cadastru SRL Petroşani şi Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere SA (ICPM). Topo Land, o altă firmă a domnului Gârdean, s-a desprins în 2007 din Grup 95. În 2009, aceasta a fuzionat cu Centrul de Proiectare şi Cadastru.  Daniela Gârdean, nevasta lui Adrian Gârdean, deţine toate acţiunile firmei Terra Finance, prezentă în acţionariatul de la Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere SA (ICPM), cea de-a treia firmă participantă la licitaţia pentru proiectare.
SC Centrul Profesional de Proiectări şi Cadastru SRL Petroşani devine proiectantul pentru Domeniul Schiabil Parâng, dar nu înainte ca licitaţia să fie blocată de contestaţii. Cu atitudine hazlie, câştigătoarea a contestat şi ea. Societatea lui Gârdean a fost nemulţumită de prezenţa Institutului de Cercetări şi Proiectări Miniere (ICPM) la licitaţie, motivând că actualul Secretar al Guvernului, Mihai Prisăcariu, pe vremea aceea chiar preşedintele Consiliului Naţional al Contestaţiilor, ar fi condus ICPM-ul prin persoane interpuse, aflându-se în incompatibilitate Gârdean şi Prisăcariu au deţinut acţiunile Institutului de Cercetări şi Proiectări Miniere imediat după privatizare, dar au ajuns la neînţelegeri.

Citeşte mai multe despre:   parang,   domeniu schiabil

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă
Galerie Foto Un fost consilier din Guvernul Cioloş derulează, printr-una dintre companiile la care este asociat, contracte cu statul. Şi nu este vorba despre un simplu consilier, ci despre celebrul personaj cunoscut sub numele de ...

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare
Galerie Foto Opinia Comisiei de la Veneția, cerută de președintele Klaus Iohannis asupra legilor de modificare a legilor Justiției, nu poate fi valorificată în cadrul examenului de constituționalitate a legislației adoptate d...

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Cât câştigau românii acum un sfert de secol

Cât câştigau românii acum un sfert de secol
Valoarea salariilor s-a prăbuşit încă din primul an al tranziţiei, atingând în 1993 58,9% din valoarea din 1990, iar în anii 1997-1998 nivelul cel mai scăzut: 56-58% din nivelul din 1990. Căderea a fost...

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal
O altă invenţie de succes a Jurnalului a fost ediţia de colecţie. La momentul în care cariera în televiziune a Andreei Marin  urca ameţitor ,Jurnalul a scris “Jurnalul Andreei Marin”, prima scriitură...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (5)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (5)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Teatrul pentru copii – o lecție timpurie despre bucurie

Teatrul pentru copii – o lecție timpurie despre bucurie
Galerie Foto Actrița Gabriela Ioniță consideră că teatrul îi ajută pe copii să se dezvolte armonios și frumos în procesul lor de maturizare artistică și umană. ”Fără copii teatrul ar pierde din bucurie, din emoția...

De ce vor secuii autonomia

De ce vor secuii autonomia
Galerie Foto România împlinește un veac de la Marea Unire, dar evenimentul nu e un motiv de bucurie pentru toți cetățenii ei. Comunitatea maghiară se simte din ce în ce mai puțin reprezentată de București și cere...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (4)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (4)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Puştiul Mutu i-a strecurat mingea printre picioare veteranului Zanetti

Puştiul Mutu i-a strecurat mingea printre picioare veteranului Zanetti
Succes spectaculos la fotbal, succes incontestabil la femei frumoase coz. Adi Mutu. Abia cucerise primele aplauze în România, era un tinerel doldora însă de talent şi Mutu este achiziţionat de Inter. Prima...

Iohannis schimbă Constituția, nu pe Kovesi

Iohannis schimbă Constituția, nu pe Kovesi
Galerie Foto La şase zile de la publicarea în Monitorul Ofical a Deciziei CCR, prin care preşedintele este obligat să semneze decretul de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Kovesi, Klaus Iohannis a declarat...

„A mai trecut România prin vremuri grele şi oamenii s-au descurcat”

„A mai trecut România prin vremuri grele şi oamenii s-au descurcat”
Galerie Foto Seria de interviuri-document cu români care au împlinit 100 de ani în anul Centenarului continuă cu a cincea poveste de viaţă a unui român simplu. În episodul de astăzi, care face parte şi el din Programul Cult...

Câţi salariaţi erau. Unde lucrau. Câte firme erau în România

Câţi salariaţi erau. Unde lucrau. Câte firme erau în România
Unul din primele efecte ale perioadei de tranziţie de la economia centralizată la cea de piaţă, bazată, în special, pe libera iniţiativă, a fost privatizarea economiei. În cazul României, acest proces a fost...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (3)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (3)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Papaiani a udat-o cu un sifon pe o actriţă

Papaiani a udat-o cu un sifon pe o actriţă
Jurnalul s-a ferit mereu să fie piua a doua, a zgândărit interlocutorii să spună totdeauna noutăţi, exclusivităţi.Pentru întâia dată, îndrăgitul actor Sebastian Papaiani a povestit pentru Jurnal cum soarta...
Pe 7 iunie, Jurnalul împlineşte 25 de ani. Spune-ţi povestea şi te premiem!
Serviciul de email marketing furnizat de