Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul și actualul procuror-șef ai DNA, structura Teritorială Iași, unitate de Parchet unde, în urmă cu câțiva ani, activa celebrul procuror infractor Emilian Eva, au cerut, recent, cu mult tupeu, Secției pentru Procurori de la CSM, să li se acorde gradele profesionale corespunzătoare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fără să susțină examenul obligatoriu prevăzut de lege pentru o astfel de promovare. Este vorba despre Florin Bogdan Munteanu și Alina Moraru care, impulsionați fiind de demersul similar făcut, la sfârșitul anului trecut, de Laura Codruța Kovesi, au susținut, nici mai mult, nici mai puțin, că acest grad profesional li se cuvine „moca” datorită simplului fapt că activează, vremelic, la Direcția Națională Anticorupție. Cu succese deosebite, putem adăuga, având în vedere că primul a confirmat un rechizitoriu prin care a fost trimiși în judecată 27 de oameni nevinovați, dintre care trei au decedat în cursul anchetei, iar un al patrulea a rămas paralizat în urma unui atact cerebral suferit. Iar al doilea procuror, protagonist al acestei povești, se află pe lista semnatarilor unei scrisori deschise prin care, în urmă cu doi ani, au cerut să nu cumva să se umble legislativ la legile justiției. CSM a respins ca inadmisibile solicitările celor doi procurori anticorupție, spulberând, astfel, propaganda Laurei Kovesi, care a acuzat că nu i-a fost acordat, fără examen, gradul profesional, din cauză că se încearcă blocarea accesului ei la șefia Parchetului European. În cazul fostei șefe a DNA, Curtea de Apel București a hotărât, în mod halucinant, că trebuie să i se acorde promovarea din pix, lucru contestat cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În data de 6 august 2019, când România se afla, la propriu, în fierbere din cauza modului în care Procuratura a acționat în cazul răpirilor și suspiciunilor de omor calificat de la Caracal, doi foști subalterni ai Laurei Codruța Kovesi se prezentau la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi promovați în grad pe ochi frumoși. Este vorba despre fostul procuror-șef al DNA – Serviciul Teritorial Iași, Florin Bogdan Munteanu, și de actualul procuror-șef al aceleiași unități de Parchet, Alina Moraru, care au formulat două cereri, copiate integral una după cealaltă, prin care solicitau să li se recunoască gradele profesionale de procurori de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fără examen.
În cererea formulată de actualul șef al DNA Iași, Alina Moraru, argumente care se regăsesc, cuvânt cu cuvânt, și în cererea înaintată CSM de către Florin Bogdan Munteanu, se arată că a fost numită la conducerea structurii teritoriale anticorupție în data de 10 ianuarie 2019, prin Hotărâre a Secției pentru Procurori a CSM, pentru o perioadă de trei ani. În acest sens, consideră Alina Moraru, din întregul context al dispozițiilor legale, rezultă că articolul 55, aliniat 1, din Legea nr. 303/2004 privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor stabilește o regulă specială, derogatorie în materia promovării judecătorilor și procurorilor. Ceea ce, în opinia solicitantei, înseamnă că, în ceea ce privește numirea în funcția de procuror-șef de serviciu în cadrul unei structuri teritoriale a DNA nu sunt aplicabile regulile privind concursul, ci regula special reglementată.
Prin urmare, procurorul Alina Moraru și colegul său Florin Bogdan Munteanu susțin că numirea în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale – Serviciul Teritorial Iași „conferă dreptul de a funcționa la un alt nivel în ierarhia Ministerului Public, drept ce nu poate fi limitat la durata mandatului funcției de conducere”.
CSM: Să nu se confunde promovarea cu numirea
Citește pe Antena3.ro
Este, practic, ceea ce a cerut, în urmă cu aproape un an de zile, însăși Laura Codruța Kovesi, pe care, din 2006, de când a preluat primul mandat de procuror general al României și, până în 2018, când a fost dată afară de la conducerea DNA, pentru că a încălcat grav Constituția, nu a interesat-o niciodată să-și rezolve problema referitoare la obținerea gradului profesional aferent Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, considerând, în toată această perioadă, că funcțiile obținute politic pe care le deținea bat orice grad profesional, respectiv, în cazul ei, gradul profesional de procuror de Parchet de pe lângă tribunal. Doar când a constatat că are nevoie de grad pentru a putea accede, tot politic, în funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO), pe Kovesi a început să o intereseze acut această chestiune. Solicitând - ca un fel de deschizător de drumuri pentru foștii ei subalterni de la Iași - să i se acorde această promovare fără examen sau concurs.
Ca și în cazul Kovesi însă, Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a emis, la data de 6 august 2019, două Hotărâri (nr. 697/2019 și 698/2019), prin care a respins solicitările în ceea ce-i privește pe Alina Moraru și Florin Bogdan Munteanu. Sub semnătura procurorului care a prezidat ședința, Tatiana Toader, CSM a reținut că „numirea în funcția de conducere, altele decât cele prevăzute la articolul 54 din Legea nr. 303/2004, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”. „Numirea procurorilor trebuie să parcurgă etapele prevăzute în cuprinsul art. 22, alineatele 1-9 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea procurorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror sau a procurorilor în funcția de judecător. (...) Din cuprinsul acestor dispoziții legale și regulamentare reiese că pentru numirea în funcția de procuror-șef de serviciu în cadrul DNA nu este necesară deținerea gradului profesional corespunzător acestui Parchet și nici funcționarea efectivă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, numirea fiind dispusă pentru o perioadă determinată (3 ani, cu posibilitatea reînvestirii pentru încă 3 ani)”, mai arată, în motivare, Consiliul Superior al Magistraturii.
Pretențiile foștilor subalterni ai „Slujirii”, respinse
Procurorii din CSM arată că, în măsura în care s-ar fi considerat că procurorii numiți într-o funcție de conducere, la nivelul ierarhic superior, dobândesc gradul profesional corespunzător, legiuitorul ar fi reglementat, în mod expres, acest aspect. „Promovarea procurorilor, conform Legii nr. 304/2004, se face numai prin concurs organizat la nivel național, în limitele posturilor vacante existente la Parchete. (...) Astfel, rezultă că promovarea dintr-un grad profesional în gradul profesional următor are loc în mod exclusiv prin concurs. De asemenea, mai rezultă că gradul profesional superior dobândit în condițiile legii are un caracter definitiv în evoluția carierei profesionale a unui magistrat, spre deosebire de numirea într-o funcție de conducere, care este temporară. Numirea procurorilor în funcții de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție sau Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu trebuie confundată cu o promovare a acestora la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât noțiunile de promovare și numire sunt distincte”, se mai subliniază în aceste hotărâri ale CSM.
Un alt detaliu interesant și elocvent este faptul că atât Alina Moraru, cât și Florin Bogdan Munteanu, dar, anterior, însăși Laura Codruța Kovesi au invocat mai multe hotărâri ale CSM și decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, din perioada anilor 2007-2015, prin care s-au acordat unor procurori gradul profesional de procuror de Parchet General, fără examen. Numai că, în toate situațiile la zi, Secția pentru Procurori de la CSM arată că aceste acte nu au relevanță, deoarece au fost pronunțate în acord cu practica anterioară. Astfel încât, ambele solicitări formulte de cei doi procurori de la DNA Iași au fost respinse.
Procurori cu #rezist și cu decese în rândul persoanelor anchetate
Actualul procuror-șef al DNA Iași, Alina Moraru, a ajuns, prin delegare, la această structură de Parchet în anul 2014, provenind de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. În același an, și-au dat demisia din DNA Iași celebrul procuror, devenit, între timp, infractor cu patalama, Emilian Eva, condamnat definitiv la închisoare cu suspedare, și Sorin Călin, ultimul fiind înlocuit de Florin Bogdan Munteanu. Trei ani mai târziu, Alina Moraru își punea semnătura pe o scrisoare deschisă adresată fostului premier Mihai Tudose și fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, prin care solicita retragerea proiectului de modificare a legilor justiției. Pe motiv că „toate aceste modificări de esență propuse de ministrul Justiției încalcă flagrant Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV)” și că „aceste propuneri, odată intrate în vigoare, vor influența cariera profesională a magistraților pe o perioadă îndelungată și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, aspecte ce au fost condamnate de Comisia Europeană în repetate rânduri”. Cu alte cuvinte, o atitudine tipic #rezist, regăsită și la deja celebrul, în sens negativ, procuror suspendat Cristian Ovidiu Popescu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași.
În ceea ce-l privește pe colegul de serviciu, dar și de solicitări făcute cu tupeu la CSM al Alinei Moraru, procurorul Florin Bogdan Munteanu, acesta a confirmat, în 25 iulie 2015, un rechizitoriu întocmit de procurorul Andreea Oana Nica, prin care au fost trimise în judecată 32 de persoane, printre care și un fost primar, un senator și mai mulți consilieri locali din Pașcani, acuzați de abuz în serviciu, fals și mărturie mincinoasă. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis însă, în 4 iulie 2018, în mod definitiv, achitarea a 27 dintre aceste persoane, menținând, de altfel, sentința similară pronunțată la fond. 27 de oameni nevinovați, târâți într-un proces greu, cu aportul procurorului Munteanu. Dintre care, conform presei locale, trei au murit în cursul anchetei, iar un al patrulea a suferit un atact cerebral, rămânând paralizat pe viață.
Kovesi a reușit să întoarcă litera legii, la Curtea de Apel. Se judecă recursul
Arătam, mai sus, că acțiunile celor doi procurori de la DNA Iași seamănă izbitor de mult cu cea pe care a derulat-o fosta șefă a „anticorupției”, Laura Codruța Kovesi. Aceasta a formulat, la sfârșitul anului 2018, o solicitare similară de acordare, fără examen sau concurs național, a gradului profesional de procuror de Parchet General. Solicitarea a fost respinsă, pentru aceleași motive, de către Secția pentru Procurori de la CSM. Răspunsul nu a mulțumit-o pe fosta șefă a DNA, atacând Hotărârea CSM în instanță, la Curtea de Apel București. Practic, prin acțiunea și prin contestația depusă, Kovesi recunoștea, implicit, că nu deține calificarea necesară obligatorie pentru a ocupa o eventuală funcție de șef al Parchetului European.
În mod absolut incredibil, la data de 9 aprilie 2019, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal de la Curtea de Apel București a decis, prin Hotărârea nr 1348/2019, să admită cererea lui Kovesi, să anuleze Hotărârea nr. 673 din 6 noiembrie 2018 a Secției pentru Procurori de la CSM și să oblige Consiliul să emită o hotărâre prin care să se recunoască reclamantei gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. CSM avea dreptul, pe care, de altfel, și l-a și exercitat, să declare recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Iar la data de 17 iulie 2019, recursul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, ultima comunicare cu privire la această cauză datând din 26 august. Cauza se află, în prezent, în procedura de filtru, urmând să fie alocat un prim termen de judecată.
Cei doi foști subalterni ai lui Kovesi pretind că, prin simpla lor numire în DNA, au dobândit dreptul de a avea calificarea profesională cea mai înaltă din Procuratura din România
Ca și în cazul lui Kovesi, CSM le explică „anticorupților” să nu confunde numirea într-o funcție cu promovarea în carieră, aceasta din urmă putând avea loc exclusiv prin susținerea unui concurs la nivel național
