Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Documente incendiare sunt scoase la lumină cu privire la notele informative scrise de Traian Băsescu și ajunse la Securitate, la 31 de ani de la întocmirea lor. O astfel de notă informativă, semnată de sursa „Traian” îl privește pe omul de afaceri George Pădure, care, înainte de revoluție, deținea un magazin care vindea televizoare la Anvers. „Traian” relatează, în septembrie 1989, în scris, cum l-a lucrat operativ-informativ pe Pădure și cum a cules date și informații care să probeze activitatea acestuia din urmă de racolare a marinarilor și a ospătarilor din Eforie, în vederea rămânerii acestora în străinătate.
Documentul arată că Băsescu suspiciona magazinul de televizoare al lui Pădure ca fiind un paravan al acestor afaceri, dar sugerează că Pădure ar fi fost implicat și în operațiuni cu valută pe teritoriul României, fapte drastic pedepsite în timpul regimului comunist. George Pădure a dezvăluit, în exclusivitate, în emisiunea Oanei Zamfir, de la Antena 3, că va folosi aceste probe în dosarul „Petrov”, aflat la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care, în luna septembrie a anului trecut, Curtea de Apel București l-a declarat pe Băsescu un colaborator al Securității.
Dosar care însă trenează. În paralel, un alt dosar, respectiv plângerea lui Radu Cristescu, înaintată Parchetului General, trenează și ea. Băsescu a semnat nu mai puțin de cinci declarații pe propria răspundere conform cărora nu a fost lucrător sau colaborator al Securității. În cazul în care se va dovedi că a fost totuși, acestea constituie fals în declarații și se sancționează penal. Însă faptele au și ele un termen de prescriere, care poate interveni undeva în cursul anului 2024.
Documentul este emis de Serviciul de Securitate Port Constanta, are numărul 1290/S.P., este denumit „Notă Informativă”, este datat 25 septembrie 1989 și reprezintă transcrierea oficială făcută de sursa „Traian”, consemnată de pe nota originală de către locotenent colonel Petre Șerbu. În document se face referire la „subiectul «PĂDURE»”, respectiv la omul de afaceri George Pădure, „care a mai făcut obiectul unor note informative în luna mai (a anului 1989 – n.red.)”. Iar sursa „Traian” descrie modul în care l-a „lucrat” operativ-informativ pe George Pădure, în vederea denunțării în legătură cu implicarea acestuia în fuga din țară a unor marinari sau ospătari de pe litoralul românesc.
„Așa cum am informat, în luna mai, tentativa de rămânere în străinătate a căpitanului LABIS la bordul navei «Piatra Olt», recuperarea lui LABIS și discuția cu acesta, cu ocazia îmbarcării sale pe «Tutova», pentru repatriere, m-au făcut să trag concluzia că PĂDURE se ocupă cu recrutarea în vederea rămânerii la Anvers a personalului de pe navele noastre”, scrie sursa „Traian” în această Notă Informativă.
Citește pe Antena3.ro
„Mai mult, din diverse surse, am aflat că PĂDURE și-a petrecut o bună parte din vara anului 1988, pe litoral, la Eforie, unde putea fi văzut zilnic în restaurantul hotelului «Europa», lucru care explică probabil numărul mare de ospătari din Eforie care au rămas în Anvers și Rotterdam de la bordul navelor noastre.
Desigur, nu trebuie să se înțeleagă că PĂDURE s-a ocupat în Eforie numai cu recrutarea ospătarilor. Deși nu am probe în acest sens, am convingerea că PĂDURE a contactat în vara anului 1988 toate categoriile de personal navigant, mai ales prin intermediul persoanelor care reușesc să intermedieze în procurarea «la negru» de către unii marinari a unor sume în valută cu care pleacă în voiaj”, se mai arată în documentul incendiar obținut de George Pădure din arhiva CNSAS.
Dorea să-și confirme „suspiciunile”
Lucrurile merg și mai departe, „Traian” menționând că, în conformitate cu cele „discutate acasă”, a încercat să „culeagă informații despre PĂDURE”, constatând mai multe lucruri pe care a considerat a fi necesar să le aducă la cunoștință, în scris, prin note informative, autorităților comuniste.
„Are un magazin de desfacere a televizoarelor, marca Grunding, situat pe Italia Lai, într-o poziție extrem de discretă, care nu este «bătută» de marinarii noștri. Magazinul constă într-o încăpere relativ spațioasă, amenajată cu rafturi pe care sunt dispuse nu mai mult de 14-16 televizoare, deși spațiul i-ar permite să aibă pe rafturi cel puțin 50-60 televizoare. Într-un colț al magazinului se află o încăpere-anexă prin care se intră într-un birou ca singură încăpere anexă a magazinului. În mod normal, un magazin adevărat ar trebui să aibă o magazie unde să se afle cutii cu televizoare similare celor aflate în rafturi, în vederea comercializării”, se arată în Nota Informativă ajunsă la Securitate.
Sursa „Traian” descrie și cum a încercat să se insinueze pe lângă „ținta” Pădure, pentru a obține informații. „Pentru a-mi confirma presupunerile că acesta este orice, numai magazin de desfacere a televizoarelor nu este, am optat pentru un televizor, cu intenția fermă de a-l cumpăra (lucru pe care l-am făcut, de altfel, în alt magazin – televizorul fiindu-mi necesar în apartament).
Am fost surprins să constat că PĂDURE nu a putut să-mi ofere televizorul solicitat, spunându-mi că nu ține televizoare în stoc, dar că mi-l poate comanda în fabrică și-l pot avea în două săptămâni. În intenția de a mai discuta cu PĂDURE (desigur, orice numai problema transfugilor nu), am mai trecut de câteva ori pe la magazinul lui PĂDURE, dar adesea magazinul său era închis, în ore la care toate celelalte magazine erau deschise, ceea ce vădește un total dezinteres comercial.
Menționez că am discutat cu PĂDURE de 4-5 ori, încă de la prima discuție m-am prezentat, ulterior menținând relații amicale. Vizitele ulterioare pe care i le-am făcut justificându-le prin solicitarea primită de la o navă sau alta de a le da informații asupra prețurilor la diverse tipuri de televizoare sau piese de schimb”, se mai relatează în document.
Relații despre operațiuni vamale „suspecte”
„În timpul vizitelor la magazin, PĂDURE mi-a spus că intenționează să vină în țară în vara aceasta (vara anului 1989 – n.red.) și cred că a fost în luna august, deoarece, la un moment dat, mi-a spus că dacă vreau să cumpăr un televizor pentru acasă mi-l poate introduce el în țară, fără să plătească taxe vamale în valută (am evitat să finalizez afacerea!!!). Semnalez că nu a încercat să-mi ofere niciun alt fel de facilități (prețuri reduse, cumpărare pe datorie etc.)”, mai scrie sursa „Traian”.
Nota Informativă nu se încheie însă fără ca informatorul să reia o serie de detalii care, în opinia lui, transforma magazinul lui George Pădure de la Anvers într-o „acoperire” pentru fapte împotriva regimului comunist. „De subliniat este faptul că niciodată nu am întâlnit în magazinul său cumpărători. În luna ianuarie l-am văzut pe PĂDURE cu reprezentantul de la «MAXITOURS» în Anvers. Pe reprezentantul «MAXITOURS» îl cunosc din vedere, deoarece este prezent la toate cursele «TAROM» de miercuri și sâmbătă”.
Documentul a fost prezentat, în exclusivitate, la sfârșitul săptămânii trecute, de către Oana Zamfir, în cadrul unei ediții speciale de la Antena 3. Prezent în studio, George Pădure a declarat că aceasta este dovada clară a faptului că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea, după ani de zile în care acesta a negat vehement acest lucru. Pădure spune că știa aceste lucruri, dar, până acum, când CNSAS i-a pus a dispoziție aceste documente, nu le-a putut proba. George Pădure intenționează să se facă o cerere de intervenție accesorie în dosarul „Petrov”, în care Curtea de Apel București a constatat, deja, calitatea de colaborator al Securității a lui Traian Băsescu, dosar aflat în apel, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
De opt luni, fostul președinte este declarat colaborator al Securității de către o instanță de judecată
Este pentru a doua oară în mai puțin de un an când ies la iveală documente din arhivele fostei Securități care demonstrează legăturile fostului președinte Traian Băsescu cu poliția politică a regimului comunist. Anul trecut, un lucrător CNSAS a descoperit o urmă a unui dosar informativ, în care sursa „Petrov”, indicativ utilizat pentru Traian Băsescu, și-a turnat la Securitate colegii. î
Atunci, CNSAS a cerut instanței Curții de Apel București să constate faptul că fostul președinte a colaborat cu Securitatea. În dosarul depus de CNSAS la instanță, prin care cere să se constate calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității, există două note informative olografe, semnate cu numele de cod „Petrov”, dar și un document pe microfilm trimis de Serviciul Român de Informații la CNSAS în aprilie 2019. Dosarul de rețea conține doar coperțile pe microfilm, iar notele informative au fost descoperite în dosarele altor persoane care aveau dosare de urmărire informative. Dosarul de rețea este practic gol, deci nu conține un angajament cu Securitatea, dar pe copertă apare numărul dosarului, numele real și numele conspirativ.
În baza acestor date, la data de 29 mai 2019, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal de la Curtea de Apel București a fost constituit dosarul nr. 3160/20/2019, pentru stabilirea calității de lucrător/colaborator al Securității, așa cum sunt ele prevăzute de OUG 24/2008. CNSAS are calitatea de reclamant, iar Traian Băsescu, pe cea de pârât.
Este extrem de important momentul la care a fost înregistrat acest dosar, deoarece informațiile despre „Petrov” începuseră să fie vehiculate în spațiul public chiar din luma martie a anului trecut, în condițiile în care Traian Băsescu, senator în funcție la acel moment, candida pe listele PMP pentru Parlamentul European.
Cauza a intrat pe rol abia după ce aceste alegeri s-au consumat, iar Traian Băsescu a fost ales. Soluția instanței de fond a fost pronunțată cu multe luni bune după validarea de către BEC a acestei candidaturi și după preluarea mandatului. În data de 20 septembrie, Curtea de Apel a emis Hotărârea nr. 471/2019, prin care a admis acțiunea CNSAS și a constatat calitatea de colaborator al Securității a pârâtului Băsescu Traian.
Fostul președinte a precizat că va ataca cu apel această hotărâre. Apelul ar trebui să se judece la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă, până la acest moment, nu există vreun dosar pe rolul acestei instanțe cu privire la acest obiect. Aici, abia, George Pădure ar urma să se constituie ca intervenient și să depună la dosarul cauzei documentul incendiar prezentat mai sus.
Plângere penală pentru fals în declarații
Însă nu este nevoie ca dosarul din contencios administrativ deschis de CNSAS și pierdut de Băsescu, în primă instanță, să producă unele consecințe juridice pentru fostul președinte. Reamintim faptul că fostul membru al PMP, actual membru PSD, Radu Cristescu, a formulat, anul trecut, o plângere penală la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General, împotriva lui Traian Băsescu, pentru fals și uz de fals.
„Având în vedere datele apărute în mass-media, din care reiese faptul că a deţinut calitatea de colaborator al Securităţii, nu avea dreptul de a candida şi de a fi ales în funcţia de preşedinte al României - funcţie pe care a deţinut-o pe parcursul unui număr de două mandate, de fi inclus, în anul 2016, pe liste la alegerile parlamentare, nu avea dreptul de a candida şi de a fi ales în funcţia de senator în Parlamentul României şi, de asemenea, nu avea dreptul de a candida la alegerile europarlamentare din 2019”, preciza, atunci, Radu Cristescu. Nu există, în acest moment, niciun fel de informații cu privire la soarta acestei plângeri penale.
Într-adevăr, conform legislației în vigoare, persoanele care candidează la funcția de președinte al României sau de senator, deputat sau de europarlamentar sunt obligate să completeze o declarație pe propria răspundere, în care să precizeze dacă au fost sau nu lucrărori sau colaboratori ai Securității.
Asta, sub imperiul articolului 292 din vechiul Cod Penal (articolului 326 din noul Cod Penal”, care prevede că „declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unui organ sau instituție de stat (…) în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește pentru producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la doi ani sau cu amendă”. Uzul de fals se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
În cazul lui Traian Băsescu, acesta a completat, începând cu anul 2004, declaraţii pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea, fapt ce intră sub incidenţa infracţiunii de fals în declaraţii şi uz de fals. Însă, odată preluat mandatul de eurodeputat, Traian Băsescu intră sub imunitatea prevăzută de articolul 9 din Protocolul 7 al Tratatului UE, care prevede că deputaţii Parlamentului European beneficiază de aceeaşi imunitate ca şi parlamentarii aleşi în statul membru de unde provin, iar pe teritoriul altui stat membru au imunitate faţă de procedurile judiciare.
Această imunitate poate fi ridicată doar de plenul Parlamentului European, prin vot. Însă nu este obligatoriu să fie ridicată. Astfel, infracţiunea de fals se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la doi ani, sau cu amendă, iar termenul de prescripţie pentru aceste limite de pedeapsă se împlineşte în 5 ani. Pentru declaraţiile date în 2004 şi 2009, termenul de prescripţie s-a împlinit deja, în 2009 şi 2014. Pentru declaraţia consemnată în 2016, termenul de prescripţie se va împlini în anul 2021, iar, pentru cea din primăvara anului trecut, acest termen se epuizează în anul 2024, cu doar câteva săptămâni înainte ca Băsescu să-şi finalizeze mandatul de eurodeputat.
Chiar dacă i se ridică imunitatea de eurodeputat, doar statul român poate decide dacă-l retrage sau nu de la Bruxelles
În Paramentul European, procedurile pentru ridicarea imunității unui eurodeputat sunt similare celor din România. În urma unei sesizări din partea unei autorități competente adresată Parlamentului European, președintele PE anunță solicitarea în plen și o transmite comisiei parlamentare competente, respectiv Comisiei pentru Afaceri Juridice.
Această comisie adoptă, cu ușile închise, o recomandare pe care o adresează plenului Parlamentului European, privind aprobarea sau respingerea cererii. În timpul sesiulii plenare care are loc după decizia comisiei, Parlamentul ia o hotărâre, în urma unui vot cu majoritate simplă. Președintele comunică decizia autorității solicitante. Eurodeputatul căruia îi este ridicată imunitatea nu își pierde mandatul. Doar statul membru, după o decizie definitivă a instanțelor, poate hotărî dacă îl retrage sau nu pe europarlamentarul respectiv.
Consecințele juridice produse de Băsescu, în cazul în care se va constata, definitiv, că a colaborat cu Securitatea, dar a întocmit în fals declarații că nu a făcut-o, pentru a putea ocupa funcții înalte în stat sau de demnitate publică rezidă chiar din declarațiile sale de avere. Ultimul document de acest gen iscălit de Băsescu este datat 17 iulie 2019, în calitate de eurodeputat.
La capitolul venituri, acesta arată că beneficiază de reședință oficială, fără plata chiriei, de autoturism de serviciu, fără plată, de birou de fost președinte, fără plata chiriei, și de servicii SPP, tot fără plată. Dacă pensia anuală, menționată în acest document, plătită de Casa Națională de Pensii, se ridică la 29.898, indemnizația anuală d efost președinte este de 101.088 de lei.
Un eurodeputat încasează un salariu net lunar de 6.824 de euro, la care se poate adăuga suma de 4.513 euro pentru închirierea biroului și alte cheltueli parlamentare. Mai sunt plătite diurne de 320 de euro pe zi, iar pensia de eurodeputat este de 3,5% din salariul de europarlamentar, pentru fiecare an din mandat.
