x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Politicieni, „paradiți” de DNA pentru fapte care nu există sau care nu sunt prevăzute de legea penală

0
Autor: Ion Alexandru 07 Mar 2018 - 08:46
Politicieni, „paradiți” de DNA pentru fapte care nu există sau care nu sunt prevăzute de legea penală DIANA OROS
Vezi galeria foto


„Fapta nu este prevăzută de legea penală” sau „fapta nu există” – acestea sunt motivele pentru care instanțele au achitat personaje politice cu greutate, trimise în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, la momente de mare însemnătate electorală sau cu miză politică importantă. Exonerarea, de căte Înalta Curte de Casație și Justiție, de toate acuzațiile aduse de procurorii lui Kovesi la adresa lui Ludovic Orban, președinte al PNL, nu este o situație singulară. Colegul de partid al lui Orban, Dan Radu Rușanu, a fost achitat tot pentru că fapta reținută de DNA în sarcina lui nu există. Iar acuzațiile au fost aceleași, anume că și-a folosit autoritatea sau influența, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Același gen de „fapte” s-au reținut și în cazul fostului primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, rechizitoriul fiind pur și simplu făcut praf de către judecători. Și în ceea ce-l privește pe președintele Consiliului Județean Ialomița, Vasile Silvian Ciupercă, trimis în judecată tot pentru folosirea influenţei, magistrații au dispus achitare, pe motiv că fapta nu există sau că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Cu excepția lui Ludovic Orban, toate celelalte persoane au fost reținute sau chiar arestate preventiv, pe numele lor a fost constituită măsura controlului judiciar și au fost supuse unei campanii mediatice agresive. Carierele politice au fost puse sub semnul întrebării. Mai mult, procurorii DNA au mai executat, ulterior, dosare privind același gen de “fapte”  împotriva altor oameni politici.

Orban, exclus din cursa pentru Primăria Capitalei

Cazul “Ludovic Orban” reprezintă cea mai clară imagine a modului în care sunt instrumentate anumite dosare cu greutate la Direcția Națională Anticorupție. În plină campanie electorală pentru alegerile locale de la București, din vara anului 2016, DNA a decis să îl scoată pe candidatul desemnat de PNL din cursa pentru Primăria Capitalei. Cu un dosar constituit în baza unui denunț formulat de un client de serviciu al procurorilor, în persoana afaceristului Tiberiu Urdăreanu, patronul UTI. Însă nu speța în sine este importantă, în acest caz, ci infracțiunea reținută de anchetatorii lui Kovesi în dosarul Orban și nu numai. Este vorba despre articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv de folosirea influenței, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Influență politică, evident.

Concret, Orban a fost “turnat” de către Urdăreanu că, la începutul lunii martie a anului 2016, i-ar fi solicitat sprijin financiar pentru campania electorală, fiind mandatat de PNL să candideze la Primăria Municipiului București. În rechizitoriul întocmit, DNA scrie că, la 20 martie 2016, Ludovic Orban i-a pretins lui Urdăreanu suma de 50.000 de euro cash, sumă care depășește pragul stabilit de Legea Finanțării Partidelor Politice, cu precizarea că trebuie să remită banii unor persoane cu funcții de decizie din cadrul a două posturi de televiziune. Este vorba despre posturile Realitatea TV și B1 TV. Tot procurorii susțin că Urdăreanu a acceptat să plătească cei 50.000 de euro, “în considerarea funcției de conducere pe care Ludovic Orban o deține în cadrul partidului politic şi a posibilității de intervenție a acestuia în domenii de interes pentru afacerile controlate de acest om de afaceri”.

Rușanu, arestat șapte luni pentru o faptă inexistentă

Rezultatul acestei acțiuni a DNA a fost scoaterea lui Orban din cursa electorală, renunțarea acestuia la toate funcțiile politice deținute în PNL și neparticiparea acestuia la alegerile parlamentare din toamna anului 2017. Achitat, atât la fond, cât și la recurs, Orban a devenit un susţinător al Laurei Codruța Kovesi. Înalta Curte de Casație și Justiție, în complet de 5 judecători, a constatat că faptele de care Ludovic Orban a fost acuzat de DNA și executat politic nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală.

Să fie acest dosar o excepție? Situația prin care a trecut un alt liberal, Dan Radu Rușanu, ne arată că nu. Rușanu a fost arestat, în 2013, la cererea DNA, chiar din funcția de președinte al Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF), încarcerat patru luni de zile pe arestul preventiv și alte trei luni în arest la domiciliu. Printre acuzații se numără şi “folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite”. Prima asemănare cu dosarul lui Orban, din punctul de vedere al încadrării juridice. Procurorul de caz, Marian Gherman, preciza în rechizitoriul întocmit, că “în perioada 11-17 decembrie 2013, Dan Radu Rușanu (…) a exercitat presiuni asupra mai multor societăți de asigurare, urmărind și reușind impunerea lui Radu Mustățea, membru în Consiliul de Administrație al Carpatica Asig SA, la conducerea Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România”.

În data de 28 iulie 2017, Dan Radu Rușanu a fost achitat, definitiv, de către magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, petru că “fapta nu există”. Rușanu a dat statul în judecată la CEDO.

Șeful CJ Ialomița, executat de DNA, achitat de instanță

La 1 iulie 2015, aceiași procurori DNA au decis să îl execute, într-un mod similar, și pe președintele PSD al Consiliului Județean Ialomița, Vasile Silvian Ciupercă, pe care l-au trimis în judecată, printre alte infracțiuni de corupție reţinute în sarcina sa, și pentru două infracțiuni de “folosire a influenței și a autorității conferite de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii, pentru altul, de foloase necuvenite. Mai exact, procurorii lui Kovesi îl acuzau pe Vasile Silvian Ciupercă de faptul că, în luna ianuarie a anului 2014, și-a folosit această influență, în scopul asigurării pentru o anumită persoană a postului de manager al Spitalului Județean Ialomița.

Ca și în cazul lui Dan Radu Rușanu, Ciupercă a fost arestat preventiv. 66 de zile și-a petrecut acesta în spatele gratiilor, după care a suportat măsura controlului judiciar. Pentru ca, într-un final, magistrații Tribunalului București să îl achite, pe motiv că “fapta nu există” sau “fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Kovesi: Trimitem în judecată doar fapte dovedite

Cauzele care îi vizează pe Ludovic Orban, Dan Radu Rușanu și Silvian Ciupercă sunt doar trei spețe demontate de instanțele de judecată. Dosare în care nu există probe, în care nu există fapte penale. Această realitate vine, însă, în conflict flagrant cu afirmațiile procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, făcute chiar în debutul bilanțului privind activitatea DNA, susținut, zilele trecute, în prezența președintelui României, Klaus Iohannis. “Nu ne alegem dosarele. Avem obligația să investigăm toate faptele de corupție la nivel înalt despre care suntem sesizați și asta facem. Procurorii nu au normă de rechizitorii, ei trebuie să stabilească adevărul judiciar pe bază de probe. Se dispune trimiterea în judecată atunci când aceste fapte penale sunt dovedite”, a declarat șefa DNA.

Dovedite sau nu, faptele despre care vorbește Kovesi, cel puțin în cazurile despre care am făcut vorbire mai sus, fie nu există, fie nu sunt prevăzute de legea penală.

Reamintim faptul că, în raportul de bilanţ al activității DNA pentru anul 2017, Laura Codruța Kovesi vorbea despre achitarea a 92 de persoane pe alte temeiuri decât dezincriminarea. Aceste “alte temeiuri” se referă și la faptul că nu există fapta, dar Kovesi nu a intrat în amănunte. A ținut, însă, să sublinieze că 29 de achitări au fost pronunțate “ca efect al deciziei Curții Constituționale privind abuzul în serviciu”. “Desigur, suntem foarte preocupați în continuare de îmbunătățirea standardelor de calitate ale investigațiilor noastre. De aceea, referitor la soluțiile de achitare rămase definitive, am dispus prin ordin intern analizarea tuturor soluțiilor, pentru a se stabili dacă motivele achitării sunt sau nu imputabile procurorilor”, a conchis Kovesi.

Instanța a anulat denunțul, interceptările și declarațiile de martor

Nu doar achitările definitive încasate de DNA în dosare ce privesc fapta de folosirea influenței în scopul obţinerii de foloase necuvenite le dau bătăi de cap procurorilor. Tot în campania electorală pentru alegerile locale din vara anului 2016, același procuror care l-a scos din cursa pentru Primăria Capitalei pe Ludovic Orban a încercat să o execute și pe Lia Olguța Vasilescu, primar în funcție al Municipiului Craiova, care candida pentru obținerea unui al doilea mandat.

Cum Orban pare a fi excepția care întărește regula, Lia Olguța Vasilescu a fost chiar scoasă în cătușe din sediul DNA și introdusă, pentru o noapte, în arestul Poliției Capitalei. Ulterior, judecătorii au respins cererea DNA de arestare preventivă a acesteia.

În dosarul Olguței Vasilescu nu există, nici în prezent, vreo decizie definitivă a instanței, pe fond, pentru că nu este clară situția dosarului. Concret, în 30 martie 2016, actualul ministru al Muncii a fost reținut pentru luare de mită, folosirea autorității sau a influenței în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și spălare de bani. La 19 iunie 2016, dosarul, bazat pe niște denunțuri și pe niște interceptări ambientale, a fost trimis în judecată. Acuzațiile DNA vizează faptul că, în cursul anului 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru Primăria Craiovei, mai mulți oameni de afaceri au fost determinați de Lia Olguța Vasilescu să efectueze diverse sponsorizări. În acest sens, ar fi primit de la un om de afaceri suma de 50.000 de euro. Apoi, mai este acuzată că ar fi cerut materiale electorale de 10.000 de euro și că ar fi solicitat mită 568.291,37 de lei, constituită în materiale de construcţii primite de o fundație, pentru renovarea fațadelor unor blocuri din centrul Craiovei.

Instanța a restituit dosarul la DNA pentru neregularitatea actului de sesizare a instanţei, a constatat nulitatea relativă a actelor de urmărire penală, pentru lipsa dreptului la apărare, și a exclus de la dosar actele de urmărire penală. Este vorba despre declarații de martor și despre denunț, dar și despre o probă privind înregistrarea unor conversații în mediu ambiental, pe motiv că acestea din urmă au fost obținute în mod nelegal.

Alt liberal, sub aceeași acuzație, “paradit” la sfârșitul anului trecut

În prezent, un alt liberal celebru, Mihai Voicu, vicepreședinte al PNL, a fost trimis în judecată de DNA, în 21 decembrie 2017, tot pentru că și-ar fi folosit influența pentru obținerea de foloase necuvenite. Faptele vizate ar fi avut loc tot în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din anul 2012 și, în opinia DNA, au fost săvârșite în perioada ianuarie-aprilie 2012, când Voicu și-a folosit autoritatea și influența determinate de funcțiile deținute în partid, pentru a impune unui birou permanent teritorial al PNL criterii nestatutare, în sensul că membrii de partid, pentru a putea candida pe un loc eligibil, trebuiau să sprijine financiar campania electorală prin plata unor contribuții inividuale. 20 de membri de partid au remis, astfel, sume cuprinse între 5.000 de lei și 20.000 de lei, sumă din care 156.680 de lei au fost folosiți pentru achiziționarea de materiale promoționale ce urmau să fie utilizate în campania electorală pentru localele din anul 2012.

Cazul este identic cu celelalte, iar pe 21 decembrie anul trecut, a ajuns pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Trei dosare, în care doi lidei PNL și un lider PSD au fost târâți prin instanțe și prin fața camerelor de luat vederi, s-au soldat cu achitări. Faptele de folosire a influenței politice, de care erau acuzați, nu există

La bilanțul DNA, prezentat zilele trecute, Laura Codruța Kovesi a afirmat că procurorii ei trimit în judecată doar dosare în care faptele sunt dovedite. În cazurile Orban, Rușanu sau Ciupercă, judecătorii au contrazis-o grav.

Citeşte mai multe despre:   politicieni,   acuzati,   dna,   fapte,   inexistente

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 3085


Mai multe titluri din categorie

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...
Serviciul de email marketing furnizat de