România luptă cu inundaţiile doar pe hârtie. Hărţile de hazard sunt... la voia întâmplării

Țara noastră este din nou afectată de inundaţii. O situaţie care se repetă în aproape fiecare an. Strategie avem din 2010, însă doar pe hârtie. Bugetul necesar pentru implementare este de 17,4 miliarde de euro până în 2030. Deocamdată s-au alocat câteva sute de milioane de euro. Şi trei miliarde de euro despăgubiri plătite numai în ultimii 10 ani.

În ultimele zile, 18 localităţi au fost afectate de inundaţii, în 7 judeţe ale ţării. Un bărbat din Sălaj a murit, iar 50 de persoane au fost evacuate, în urma ploilor torenţiale. Situaţia pare trasă la indigo cu anii precedenți.

În perioada 2010-2013 s-au elaborat 11 hărţi de hazard, care ar trebui să ofere informaţii punctuale despre zonele inundabile, pentru care Ministerul Mediului a plătit 46,5 milioane euro.

Hărţile ar trebui să avertizeze asupra extinderii zonei inundate, a vitezei sau a adâncimii apei la viituri, oferind informaţii corespunzătoare anumitor debite. Hărţile de hazard fac parte din „Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung” 2010-2035.

Nimeni din Ministerul Mediului nu explică dacă aceste hărţi sunt eficiente sau nu, în cazul inundaţiilor din aceste zile. În acest moment ar trebui să existe, conform proiectului, şi baza de date cartografice privind obiectivele afectate de inundaţii, inventarierea şi analiza vulnerabilităţilor specifice şi a bunurilor expuse riscului la inundaţii.

Conform strategiei publicate în MO 626 din 6 septembrie 2010, până anul trecut ar fi trebuit să se finalizeze reabilitarea podurilor rutiere şi feroviare şi modernizarea reţelelor feroviare şi rutiere din zonele care ar putea fi afectate de inundaţii. Din păcate, totul a rămas pe hârtie.

„În perioada 2010-2014, pentru componenta din proiect care intră în competenţa MMAP s-au cheltuit aproximativ 700 milioane euro. Scopul hărţii de hazard este acela de a oferi suport decizional pentru întocmirea planurilor de management la inundaţii, conştientizarea populaţiei şi alte scopuri cu caracter general”, ne-a explicat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

Împăduriri, relocări şi reparaţii planificate

Pentru o sumă totală de 7,11 miliarde euro, în 2010 ar fi trebuit să înceapă întărirea capacităţii de apărare împotriva inundaţiilor. Reabilitarea podurilor rutiere şi feroviare şi modernizarea reţelelor feroviare şi rutiere, aflate în zonele potenţial afectate de inundaţii au avut un buget de 663,4 milioane euro. În bugetul total de implementare a Strategiei penntru inundaţii s-a inclus şi relocarea gospodăriilor carear putea fi în pericol, achiziţia de terenuri, inclusiv pentru reconstituirea fondului forestier, cu un buget de 150 milioane de euro, până în 2029. Întreţinerea albiilor şi realizarea unor conectivităţi laterale a cursurilor de apă ar fi trebuit să înceapă tot din 2010, având un buget de 3 miliarde de euro. Principalii finanţatori ai strategiei sunt ministerele Mediului, Finanţelor, Agriculturii, Transporturilor şi Economiei.

Asigurările obligatorii sunt opţionale

La începutul acestui an, doar una din cinci case avea asigurarea obligatorie pentru cutremure, inundaţii şi alunecări de teren. Conform legii nr. 206/2008, toţi proprietarii de locuinţe sunt obligaţi să încheie poliţe de asigurare cu acoperire împotriva riscurilor catastrofice (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii) în limita sumei asigurate de 20.000 euro (poliţe tip A) sau 10.000 euro (poliţe tip B), în funcţie de structura constructivă a locuinţei asigurate. Brokerii de asigurări spun, însă, că obligaţiile asiguratului şi ale asiguratorului sunt aproape imposibil de respectat, în caz de dezastru. Paguba trebuie să fie anunţată imediat, iar un expert trebuie să se deplaseze la faţa locului, în termen de cinci zile, pentru a face evaluarea. Experţii asiguratorilor sunt puţini, iar deplasarea în termen de cinci zile este imposibilă, uneori.

„Aceste hărţi au fost întocmite doar pentru anumite zone sau sectoare, zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii. Neacoperirea unei anumite zone nu conduce la concluzia că zona respectivă nu poate fi expusă riscului la inundaţii”  - Graţiela Gavrilescu, Ministrul Mediului

Bilanţul dezastrelor

- 2005 – 69 de morţi, din 23 de judeţe; 1.600 de localităţi afectate; 40.277 de locuinţe avariate, dintre care 4.999 au fost complet distruse; 221 de şcoli, 77 de grădiniţe, 34 de spitale şi 39 de biserici. 1,5 miliarde de euro pagube.

- 2007 – 57 de localităţi afectate, din 4 judeţe, 1.391 de persoane evacuate, un mort, 1.009 case avariate, dintre care 2 distruse complet; 31 de poduri deteriorate şi 86 de podeţe, 23 de obiective socio-economice afectate de inundaţii.

- 2008 – 138 de localităţi afectate de inundaţii, în 5 judeţe; 5.573 de gospodării avariate, 83 de locuinţe distruse complet; 993 de kilometri de drumuri judeţene şi comunale, 1.044 de poduri şi podeţe, 78 de punţi şi 45 de diguri avariate

- 2010 – 22 de morţi, 7.000 de persoane evacuate; 2.917 de locuinţe inundate şi 206 de case distruse; 867 milioane de euro pagube.