x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Când cu ciuma lui Caragea...

0
Autor: Rodica Mandache 19 Ian 2013 - 00:27
Când cu ciuma lui Caragea...


Ştiu despre ciuma lui Caragea din povestea lui Ion Ghica, dar mai căutăm şi documentele.
“Şi se sparse oraşul şi se duseră care încotro le-au văzut ochii. Rămase târgul pustiu! Încotro ascultai se auzea:
“Păzea, vin cioclii cu morţii, câte 8, câte 10, unul peste altul... morţii!
Aşa era, şi-i cară de prin toate mahalalele până când n-avea ce le mai face şi stă pe uliţe morţii.”
Aşa povestea un ţârcovnic de la Biserică Batiştei despre ciuma care a bântuit Bucureştiul trei ani întregi, între 1813 – 1816, în timpul domniei lui Caragea Vodă.
Bucurestiul a fost de multe ori năpădit de ciumă până atunci. Boala se-ncuia în mahalale. Până la domnia lui Brâncoveanu nu mai voia să plece.... Pe urmă, la 1707 - 1718, când l-a răpus chiar pe domnitorul Ion Mavrocordat. Aşa se spune. Alţii spun că fratele lui l-a otrăvit, căci al lui era tronul. Pe urmă, o altă repriză a venit în 1736. Dar a venit năprasnic de s-a închis cu zăvoarele oraşul.
La ciuma lui Mavrocordat, bilanţul morţilor era 3 arhierei, 233 preoţi, 33.000 oameni de rând.
Apoi 1756 – 1792, ciuma a vizitat oraşul şi l-a prăpădit. Se ferea om de om. Totul era păzit de argăţi cu buzdugane şi flinte.
Şi când credea Bucureştiul c-a scăpat de ea, ciuma vine cu o vehemenţă de nedescris. Ziua-ntreagă băteau clopotele tuturor bisericilor, căci înmormântările se ţineau lanţ. Băteau clopotele a jale de dimineaţă până seara. Era o nenorocire aşa de mare încât se zvonea că de teama ciumaţilor târgul din Lipscani avea să rămână închis, căci pe-aici era drumul. La barierele oraşului nu intra nimeni de afară cu excepţia curierilor de la Înalta Poartă.
Epidemia nu venise aşa dintr-odată, cum scrie Ion Ghica, ci a călătorit doi ani de la Ţarigrad la Dunăre.
Între timp, punctul de trecere de la Brăila, Oltenita, Calafat, Nicopole erau închise, dar oamenii găsiseră o portiţă prin Teleorman şi, de aici, în aprilie 1813 ajunge sfânta, c-aşa se spunea ciumei, şi la Bucureşti şi anume pe dealul Văcăreştilor.
Caragea Vodă era doctor şi a reorganizat serviciul medical, şi moaşe, doctori, preoţi, profesori, cu toţii se ocupau de ciumă. Se desfiinţă parcul de petreceri numit “dulapul”, nunţile şi botezurile interzise. Se face curăţenie mare ca niciodată, se stropesc drumurile cu var, pereţii cu oţet, se dezinfectează. Moaşele şi preoţii umblau din casă-n casă şi raportează orice îmbolnăvire. Cei 10 medici ai oraşului aveau treabă multă.
În mahalaua Cărămidarilor, oamenii mor ca muştele şi zilnic sunt înmormântări.
Din aprilie şi până în iulie, s-au descurcat cum s-au descurcat, dar în luna lui Cuptor, “Boala” se aprinde nebuneşte şi morţii se-ngroapă de-a valma, în gropi comune.
În septembrie, ciuma pleacă de la mahalale la centru. Doctorii, care de frică dezertează, sunt numiţi de Vodă Caragea trădători de ţară. E decret să se măture străzile, să se ardă gunoaiele, să se spele porţile, să se dezinfecteze, pentru ca ”Boala” să nu-şi facă cuib iar în mizerie. Se spunea că boala venise ca o pedeapsă de la Dumnezeu. Mai fuseseră semne în anul 1813 – eclipsă totală de soare în ianuarie, iar în martie, cutremurul.
Casele boiereşti erau zăvorâte. Cimitirele pline. Străzile pustii.
Cutremurul încetase, dar omu-i om. Înflorise contrabanda, ce venea de la Istanbul şi de la Târnova.
Casele se afumau cu smoală şi sulf. Era sfârşitul şobolanilor, cei care se spune că sunt purtătorii virusului.
Se zvonise că la mănăstirea Sf. Ecaterina, un călugăr da un lea fără plată. Era un amestec de usturoi, aloe, smirnă, dar călugărul studiase medicină la Padova.
Cum se manifestă boala?  Ciumatul simţea întâi un leşin, apoi îl trecea o sudoare rece, i se muiau oasele, cădea jos şi nu se mai ridica.
Alteori, făcea pete roşii pe tot corpul şi omul îşi da duhul. La alţii, boala începea cu fierbinţeli, dureri de cap, vărsături, junghiuri. Poate că ciuma era ciumă, dar şi celelalte boli tot aşa erau numite – Ciuma.
Cioclii cărau ciumaţii şi au plătit numeroase jertfe. După încetarea ciumei, cioclii au fost recompensaţi de domnie.
Ca în orice vremuri tulburi, exista şi o bandă de borfaşi, care a fost arestată de agie şi a primit pedeapsa capitală.
Dar după ciumă, a rămas un obicei bun – curăţenia oraşului.
Dâmboviţa, apă dulce, a fost curăţată şi-ngrijită.
În 1815, ciuma a părăsit Bucurestiul şi bucureştenii s-au grăbit să recupereze veselia – cârciumile s-au deschis, nunţile au început să se ţină, tarafurile cântau din zi până-n noapte. Ciuma s-a sfârşit în toamnă şi până la Crăciun, Bucureştiul s-a-nveselit şi lumea a-nceput să uite. Totuşi au fost 3 ani de groază şi disperare. Dar cum spuneam, lumea...

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler
Majoritatea presei s-a mirat că Jurnalul a făcut un interviu cu prinţul Badoglio, în exclusivitate. Cine era frumosul italian de circa 45 de ani, interlocutorul nostru în interviu? Am profitat că prinţul Badoglio...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă
Galerie Foto Un fost consilier din Guvernul Cioloş derulează, printr-una dintre companiile la care este asociat, contracte cu statul. Şi nu este vorba despre un simplu consilier, ci despre celebrul personaj cunoscut sub numele de ...

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare

Președintele, făcut KO de CCR. O nouă decizie devastatoare
Galerie Foto Opinia Comisiei de la Veneția, cerută de președintele Klaus Iohannis asupra legilor de modificare a legilor Justiției, nu poate fi valorificată în cadrul examenului de constituționalitate a legislației adoptate d...

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului

Fidelitatea poate reprezenta uneori adevărata victorie asupra timpului
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Cât câştigau românii acum un sfert de secol

Cât câştigau românii acum un sfert de secol
Valoarea salariilor s-a prăbuşit încă din primul an al tranziţiei, atingând în 1993 58,9% din valoarea din 1990, iar în anii 1997-1998 nivelul cel mai scăzut: 56-58% din nivelul din 1990. Căderea a fost...

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal

Andreea Marin a destăinuit prima dată cum i-a murit mama în braţe la Jurnal
O altă invenţie de succes a Jurnalului a fost ediţia de colecţie. La momentul în care cariera în televiziune a Andreei Marin  urca ameţitor ,Jurnalul a scris “Jurnalul Andreei Marin”, prima scriitură...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (5)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (5)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Teatrul pentru copii – o lecție timpurie despre bucurie

Teatrul pentru copii – o lecție timpurie despre bucurie
Galerie Foto Actrița Gabriela Ioniță consideră că teatrul îi ajută pe copii să se dezvolte armonios și frumos în procesul lor de maturizare artistică și umană. ”Fără copii teatrul ar pierde din bucurie, din emoția...

De ce vor secuii autonomia

De ce vor secuii autonomia
Galerie Foto România împlinește un veac de la Marea Unire, dar evenimentul nu e un motiv de bucurie pentru toți cetățenii ei. Comunitatea maghiară se simte din ce în ce mai puțin reprezentată de București și cere...

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (4)

1993. Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (4)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Puştiul Mutu i-a strecurat mingea printre picioare veteranului Zanetti

Puştiul Mutu i-a strecurat mingea printre picioare veteranului Zanetti
Succes spectaculos la fotbal, succes incontestabil la femei frumoase coz. Adi Mutu. Abia cucerise primele aplauze în România, era un tinerel doldora însă de talent şi Mutu este achiziţionat de Inter. Prima...

Iohannis schimbă Constituția, nu pe Kovesi

Iohannis schimbă Constituția, nu pe Kovesi
Galerie Foto La şase zile de la publicarea în Monitorul Ofical a Deciziei CCR, prin care preşedintele este obligat să semneze decretul de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Kovesi, Klaus Iohannis a declarat...

„A mai trecut România prin vremuri grele şi oamenii s-au descurcat”

„A mai trecut România prin vremuri grele şi oamenii s-au descurcat”
Galerie Foto Seria de interviuri-document cu români care au împlinit 100 de ani în anul Centenarului continuă cu a cincea poveste de viaţă a unui român simplu. În episodul de astăzi, care face parte şi el din Programul Cult...
Pe 7 iunie, Jurnalul împlineşte 25 de ani. Spune-ţi povestea şi te premiem!
Serviciul de email marketing furnizat de