CNA contraataca

CNA a respins punct cu punct acuzatiile Societatii Academice Romane (SAR) privind activitatea Consiliului in timpul campaniei electorale, considerandu-le "neadevarate, nefondate, care denota un grav deficit de informatie, precum si o pozitie partizana, tendentioasa".

RESPINGERE. Ralu Filip considera acuzatiile SAR "neadevarate, nefondate, care denota un grav deficit de informatie si o pozitie partizana, tendentioasa"

"Consiliul National al Audiovizualului a luat act de continutul raportului Societatii Academice Romane - «Mai poate fi Romania considerata un stat de drept?» - realizat in baza «ultimelor evolutii electorale si neelectorale de la Bucuresti», care contine o serie de afirmatii privind activitatea Consiliului in timpul campaniei electorale. Toate aceste afirmatii sunt neadevarate, nefondate si denota un grav deficit de informatie, precum si o pozitie partizana, tendentioasa.

1. «Consiliul National al Audiovizualului a fost numit pe criterii politice, fiind alcatuit proportional din membri ai partidelor politice parlamentare, deci PSD are cea mai mare parte a membrilor in Consiliu.»

Membrii CNA sunt numiti in conformitate cu Legea audiovizualului nr. 504/2002, validata de Comisia Europeana de la Bruxelles.

La fel ca in majoritatea statelor europene, persoanele propuse sa devina membre in CNA au fost votate in plenul Parlamentului. Nici unul dintre membrii Consiliului nu este membru al vreunui partid, fie el parlamentar sau neparlamentar.

PSD nu are cea mai mare parte a voturilor, intrucat din 10 membri ai Consiliului a propus doar patru, restul de sase fiind propusi de alte formatiuni politice, de fostul si de actualul presedinte al Romaniei."

CNA nu si-a permis imixtiuni

2. "«Consiliul National al Audiovizualului a interpretat de asa maniera legea electorala incat cei doi principali adversari in lupta pentru Cotroceni (…) nu s-au putut intalni fata in fata in cadrul primei runde a campaniei.»

Si aceasta afirmatie este total falsa. Singura interpretare pe care si-a permis-o Consiliul National al Audiovizualului, intrand in conflict cu Biroul Electoral Central, a vizat apararea dreptului fundamental al publicului de a fi informat si dreptul jurnalistilor la libera exprimare, drepturi suspendate de vineri pana luni prin hotararea Biroului Electoral Central. CNA, respectand prerogativele sale legale, nu si-a permis niciodata o imixtiune in politica editoriala a posturilor, nici in timpul campaniei electorale si nici in afara acesteia. Mai mult decat atat, la 1 noiembrie 2004, in urma unei intalniri cu directorii de stiri de la cele mai importante posturi de radio si de televiziune, CNA a solicitat public sa se organizeze dezbateri cu candidatii la Presedintie, care sa fie transmise in timp real de toate posturile de radio si de televiziune care doresc acest lucru. De asemenea, prin acelasi comunicat, CNA a facut un apel catre toate fortele politice implicate in campania electorala sa dea curs invitatiilor la dezbatere primite de la posturile de radio si de televiziune.

3. «Dat fiind faptul ca CNA a amendat substantial posturi de radio si tv pentru incalcari marginale ale regulilor (…) date de CNA referitor la campania electorala, nici un producator tv nu a indraznit sa sfideze aceste regulamente absurde (…)»

Singurele reguli privind campania electorala in domeniul audiovizual sunt cuprinse in Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului. CNA nu a adaugat nici o alta regula celor deja impuse de legea electorala. Necunoasterea unei situatii notorii, si anume absenta oricaror reglementari ale CNA pentru campania electorala in audiovizual, dovedeste cu claritate precaritatea informatiilor in baza carora SAR a evaluat activitatea Consiliului National al Audiovizualului.

Pentru o corecta informare a publicului din Romania, dar si a institutiilor internationale, Consiliul National al Audiovizualului sugereaza Societatii Academice Romane sa faca o comparatie intre «Decizia CNA nr. 240/2000 privind conditiile de prezentare si duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului si pentru alegerea Presedintelui Romaniei» si Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cap. 7, «Campania electorala». O astfel de comparatie ar arata limpede ca regulile de desfasurare a campaniei electorale in audiovizual in 2004 au fost mai permisive si mult mai aproape de standardele occidentale decat cele din 2000, cand emisiunile electorale nu puteau fi difuzate in reluare si erau restrictionate strict din punct de vedere al numarului si duratei lor. In anul 2004, posturile de radio si de televiziune au alocat, ca urmare a noilor reglementari, un spatiu mult mai mare emisiunilor electorale, fapt care a permis tuturor candidatilor sa se adreseze in mod direct alegatorilor.

In fine, Consiliul National al Audiovizualului nu «a amendat in mod substantial posturi de radio si de televiziune pentru incalcari marginale». Sanctiunile dispuse de CNA, putine la numar, au fost date in baza Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului tinand cont de gradarea si criteriile de individualizare stabilite in Legea audiovizualului nr. 504/2002."

Respectarea regulilor jocului

4. "«Pentru a-si sustine aceasta politica fara precedent, Consiliul National al Audiovizualului a invocat legislatia europeana».

In primul rand, trebuie mentionat ca singura politica a Consiliului National al Audiovizualului a fost aceea ca radiodifuzorii implicati in campania electorala sa respecte regulile jocului, astfel incat publicul sa fie cat mai bine informat, iar candidatii sa-si faca cunoscute ofertele electorale.

Aceasta politica a devenit cu atat mai necesara cu cat in anumite zone ale societatii civile si in anumite publicatii s-au contestat principiile europene de desfasurare a campaniei electorale in audiovizual. Astfel, s-a cerut televiziunilor si posturilor de radio sa nu mai acorde timp de antena tuturor candidatilor la Presedintie sau partidelor neparlamentare. Mai grav, anumiti reprezentanti ai societatii civile, printre care doamna Alina Mungiu Pippidi, presedinta Societatii Academice Romane, au cerut alegatorilor, in cadrul unor emisiuni electorale, sa nu voteze anumite partide, cum ar fi PNTCD, pentru ca astfel «si-ar irosi votul».

Spiritul Directivei Televiziunea fara Frontiere consacra limpede un scop, si anume prevenirea oricarui act care ar putea sa creeze restrictii impuse pluralismului si libertatii informatiei televizate (Preambul, punctul 16). In acest spirit, «Recomandarea nr. 15/1999 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei privind unele masuri privind reflectarea campaniei electorale de catre mijloacele de informare in masa» mentioneaza necesitatea de a gasi un just echilibru intre respectarea independentei editoriale a mijloacelor de comunicare in masa si necesitatea de a avea reguli care sa asigure din partea lor un comportament echitabil in timpul alegerilor.

Daca radiodifuzorii sunt atasati principiului pluralismului, aceasta atitudine va contribui la desfasurarea unor alegeri corecte. Iata de ce Consiliul Europei recomanda ca prin cadrul de reglementare din sectorul radiodifuziunii sa se incurajeze si sa se faciliteze exprimarea pluralista a curentelor de opinie. Standardele europene determina radiodifuzorii sa urmeze o orientare pluralista, sa reflecte diferite puncte de vedere ale evantaiului politic, pentru ca numai asa pot sa contribuie la informarea alegatorilor si la libera formare a opiniilor lor, si prin urmare la desfasurarea unor alegeri libere si corecte. «A acorda egalitate de tratament tuturor partidelor implicate in alegeri nu inseamna neaparat ca trebuie sa se acorde un timp egal tuturor, ci mai degraba ca toate punctele de vedere si partidele importante trebuie auzite».

Acest lucru s-a intamplat in campania electorala in audiovizualul romanesc, deranjand, surprinzator, pe unii reprezentanti ai societatii civile si ai presei."

Jigniri la adresa CNA

5. "«PSD s-a folosit de CNA pentru a transforma dezbaterea electoala intr-un plictisitor spectacol de televiziune».

O afirmatie absurda si in acelasi timp jignitoare la adresa CNA si a posturilor de radio si de televiziune implicate in campania electorala. Anul acesta, Consiliul National al Audiovizualului a jucat pentru prima data cu adevarat rolul de arbitru in campania electorala audiovizuala pentru alegerile locale, parlamentare si prezidentiale. Ca urmare a atitudinii corecte a membrilor Consiliului, regulile jocului au fost in general respectate, publicul a primit informatiile de care avea nevoie pentru a vota in cunostinta de cauza si nici un candidat nu a fost exclus din programele electorale, situatie ce poate fi oricand dovedita cu rapoartele de monitorizare realizate zilnic de directia de specialitate a CNA."

REGULI

"Singurele reguli privind campania electorala in domeniul audiovizual sunt cuprinse in Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului. Consiliul National al Audiovizualului nu a adaugat nici o alta regula celor deja impuse de legea electorala"

PERMISIVITATE

"Regulile de desfasurare a campaniei electorale in audiovizual, in 2004, au fost mai permisive si mult mai aproape de standardele occidentale decat cele din 2000, cand emisiunile electorale nu puteau fi difuzate in reluare si erau restrictionate strict din punct de vedere al numarului si duratei lor" - Ralu Filip, presedintele CAN

RAPORT SPECIAL

SAR a dat publicitatii saptamana trecuta un raport special asupra guvernarii, de sapte pagini, sub titlul "Mai poate fi considerata Romania un stat de drept?". In raport sunt cuprinse pe langa acuzatiile aduse CNA si cateva considerente pe marginea stenogramelor PSD, a alegerilor generale si enumera ce va trebui urmarit si monitorizat in 2005. Despre alegeri, raportul noteaza ca au fost "libere, dar incorecte" si este posibil ca fraudele denuntate de catre diferiti observatori sa fi jucat un rol deciziv in influentarea rezultatelor". In ceea ce priveste temele de monitorizare, raportul SAR subliniaza printre altele ca observatorii straini si romani ar trebui sa urmareasca "situatia posturilor mici de televiziune care au prezentat mai liber evenimentele, hartuirea societatii civile independente, situatia tuturor investigatiilor legate de fraudele si neregulile aparute in campania electorala si ziua alegerilor".