Comuna in care plozii cresc precum capsunile

Problemele demografice cu care se confrunta Romania par a nu fi ajuns la Marginea tarii. O treime din locuitorii comunei sucevene sunt copii. Explicatia abundentei demografice are atat explicatii religioase cat si financiare: 90.000 de euro intra lunar in comuna, trimisi de parintii care muncesc in strainatate.

Viitorul suna bine in comuna suceveana Marginea, parafrazand un cunoscut slogan al unei campanii publicitare. Viitorul in acest caz il reprezinta copiii, care la Marginea se gasesc in numar foarte mare. Parca a "plouat" cu copii in localitatea suceveana. Nu este familie de marginean care sa nu aiba macar trei urmasi. Copiii reprezinta aproximativ o treime din populatia localitatii. Mai exact, din cei 10.000 de locuitori ai comunei 3.600 sunt copii. Secretul cresterii demografice se afla in religie. "E o comuna destul de credincioasa cu aparteneneta religioasa sanatoasa si nu s-au practicat intreruperi de sarcina. S-a mers pe credinta, care a interzis avortul", explica viceprimarul comunei, Ioan Halip. Un procent de 12% dintre margineni sunt penticostali, acestia avand cei mai multi copii - de la minimum 5-6 pana la 14. "Sunt si familii de ortodocsi care au copii multi, dar cei mai multi sunt la penticostali. Recordul l-a atins o familie cu 19 copii", a completat viceprimarul.

CRESTERE. In 1989, Marginea avea in jur de 8.000 de locuitori, iar in ultimii 15 ani a mai castigat 2.000. La cresterea demografica a contribuit si statornicia marginenilor. Cele trei unitati de invatamant din Marginea nu fac fata scolarizarii copiilor, care sunt nevoiti sa invete in doua schimburi. Problema se afla in atentia autoritatilor locale, insa e nevoie de bani multi pentru a construi inca patru scoli, cate ar mai fi necesare in comuna.

CAPSUNARI. Marginenii muncesc din greu pentru a-si intretine numeroasele familii. Oameni descurcareti, cei mai multi lucreaza in strainatate, in special in Italia. Din cei 3.000 de locuitori ai comunei sucevene care lucreaza afara, 2.000 sunt la Torino. "Si inainte de 1989 oamenii plecau la munca la Timisoara, Constanta si toamna veneau cu vagoane de produse, ca plata se facea in natura. Aduceau vagoane de porumb, de grau. Dupa 1989, marginenii plecau masiv in Iugoslavia, Cehoslovacia, Polonia, faceau comert si aduceau fel de fel de lucruri. La un moment dat la Stamora Moravita ii intrebau ce judet, ce mare regiune este Marginea?", a adaugat viceprimarul Halip, care a aratat ca fata si ginerele sau sunt plecati si ei la munca in Italia.

BANII. "Stranierii" margineni contribuie din plin la dezvoltarea localitatii. In medie in comuna intra lunar cam 90.000 de euro trimisi acasa. Banii sunt investiti in mici unitati de productie, dar si in locuinte. Cei care vin pentru prima data in Marginea raman impresionati de frumusetea caselor vopsite in culori vii, de arhitectura lor asemanatoare pensiunilor turistice. Bugetul local a crescut semnificativ de pe urma celor care muncesc in strainatate prin taxele si impozitele pe care le platesc la primarie sau ca urmare a activitatilor economice pe care le desfasoara in comuna. Daca in 1996 Marginea avea un buget de 1,2 miliarde de lei in 2006, acesta a ajuns la 58 de miliarde de lei.

SINGURI? Desi foarte multi margineni sunt plecati in strainatate nu sunt probleme cu copiii ramasi acasa. Cei mai multi stau cu bunicii sau cu rudele apropiate. "Nu am avut cazuri de familii cu multi copii, unde parintii sunt plecati la munca, si sa trebuiasca sa intervenim noi. Trebuie spus ca oamenii se ajuta foarte mult intre ei. Pot sa fie cat ar fi de suparati, cand se intampla vreunuia un necaz imediat sar, indiferent de confesiune", a spus viceprimarul. Una din familiile cu multi copii din Marginea este familia Solovastru. Ea numara nu mai putin de 11 copii cu varste cuprinse intre 5 si 18 ani. "Cat ne-a dat Dumnezeu atatia am facut", explica Lucretia Solovastru, care nu uita sa spuna ca este pocaita. Desi sunt multi copii, totul este foarte bine pus la punct ca intr-o unitate militara. "Fiecare stie ce are de facut, fiecare are sectorul lui si se descurca singur. Este ordine si disciplina", a spus femeia.

EXEMPLU. Familia Solovastru se descurca - marturie stand casa impunatoare cu 10 camere, plus anexele gospodaresti. Sotii Solovastru au avut timp de 10 ani o linie de imbuteliat sucuri achizitionata cu banii adunati din comertul facut in anii ’90 in strainatate, iar acum veniturile familiei sunt realizate din zootehnie si periodic din munca afara. Nu si-au facut un calcul cu intretinerea si scolarizarea copiilor. "Nu am calculat niciodata pentru ca daca era sa facem o socoteala nu merita sa traim", a spus Lucretia Solovastru.

CREDINTA
"Cat ne-a dat Dumnezeu atatia am facut. Nu am calculat niciodata cati bani cheltuim pentru intretinerea familiei, pentru ca daca era sa facem o socoteala probabil ca ar fi reiesit ca nu merita sa traim. Fiecare stie ce are de facut, fiecare are sectorul lui si se descurca singur. Este ordine si disciplina" - Lucretia Solovastru, mama a 11 copii

RECORDURI
"Este o comuna destul de credincioasa cu aparteneneta religioasa sanatoasa si nu s-au practicat intreruperi de sarcina. S-a mers pe credinta, care a interzis avortul. Sunt si familii de ortodocsi care au copii multi, dar cei mai multi sunt la penticostali. Recordul l-a atins o familie cu 19 copii" - Ioan Halip, Viceprimar Marginea

MUNCA

TRADITIE. Comuna este recunoscuta pentru ceramica neagra ale carei taine se deprind din copilarie Romanii care lucreaza in afara granitelor tarii au trimis anul trecut acasa 4,14 miliarde de euro, potrivit statisticilor Bancii Nationale. Circa 40% din suma a fost adusa in tara prin alte canale decat cele financiar-bancare. Din totalul persoanelor aflate la munca in afara tarii - aproximativ doua milioane de romani - aproape jumatate provin din mediul rural si peste 20% din orasele mici. Peste 40% din totalul muncitorilor romani plecati in strainatate sunt din zona Moldovei, in timp ce ponderea persoanelor plecate din Bucuresti depaseste cu putin 2%. Economistul sef al BNR, Valentin Lazea, aprecia la inceputul anului ca numarul de muncitori romani din strainatate nu va creste semnificativ dupa momentul integrarii. Mai mult, in perioada urmatoare un numar tot mai mare de romani ar putea reveni in tara.