Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cei mai mulţi dintre ofiţerii acoperiţi au fost scoşi din direcţiile unde activau şi mutaţi intr-o structură unică. Vă prezentăm in exclusivitate detalii despre Grupul de Evidenţă din SRI şi despre practicile de poliţie politică.Â
Celebrul de acum Grup de Evidenţă din SRI, acuzat de poliţie politică de Mugur Ciuvică, a fost creat in urma unei decizii unice in lume in cadrul serviciilor secrete, luată de fostul director al SRI, Radu Timofte. Majoritatea ofiţerilor sub acoperire ai SRI a fost scoasă din direcţiile unde activau şi mutată intr-o structură unică.
In acest caz, comisia de supraveghere a activităţii SRI s-a lăsat manipulată de conducerea SRI luănd de bună precizarea serviciului că notele respective ar fi fost, de fapt, sinteze de presă care au fost distruse şi că nu ar fi vorba de Poliţie Politică. Legea SRI spune insă altceva in privinţa documentelor principalului serviciu de informaţii. Jurnalul Naţional prezintă in exclusivitate detalii despre Grupul de Evidenţă din SRI, dar demontează şi declaraţiile SRI, o diversiune pentru a distrage atenţia opiniei publice de la practicile de Poliţie Politică.
NAŞII TIMOFTE ŞI MARIN ŞI CONTROLUL COLDEA. Crearea Grupului de Evidenţă a fost hotărătă in 2002 de directorul de la acea vreme al SRI, Radu Timofte, acesta fiind susţinut de unul dintre adjuncţii săi, generalul Ionel Marin, un personaj implicat in reprimarea revoltelor din decembrie 1989. La Grupul Evidenţă a fost pus şef generalul Vasile Stanciu. Un personaj care ii leagă pe toţi cei trei naşi ai unităţii de acoperiţi este Gabriel Oprea, unul din liderii PSD, care a supervizat doctoratele celor trei. Scopul acţiunii a fost evident cel de a avea sub control şi de a folosi in anumite scopuri informaţiile oferite de agenţii acoperiţi ai SRI. In epoca Băsescu, după trecerea in rezervă a lui Stanciu, Grupul Evidenţă a intrat in subordinea directă a prim-adjunctului directorului SRI, Florian Coldea, cel care şi-a pus apostila pe Notele trimise preşedintelui. Acelaşi Coldea a fost implicat intr-un alt scandal de Poliţie Politică inainte de referendumul de suspendare al preşedintelui, cănd a solicitat date din arhiva SRI despre judecătorii Curţii Constituţionale, bănuindu-se că, de fapt, ar fi fost o acţiune de şantaj in spiritul Poliţiei Politice.
UNIC IN LUME. Ofiţerii de informaţii pe care i-am chestionat in privinţa creării Grupului de Evidenţă sunt la unison de părere că decizia a fost un caz unic in lume, care a pus in pericol reţeaua informativă a SRI. In celelalte servicii secrete, acoperiţii sunt folosiţi in domeniile unde activează şi nu sunt puşi toţi "in aceeaşi oală", astfel putănd să fie puşi in pericol cei care activează in domenii sensibile, printre care şi terorismul. Sursele contactate nu ezită să spună că a fost vorba de o mare gafă, care nu a ţinut cont de principiile care guvernează un serviciu de informaţii democratic. De ce nu ar fi trebuit ca SRI să pună toate ouăle in acelaşi coş? In primul rănd, astfel, reţeaua nu este pusă in pericol prin cunoaşterea de detalii din partea unui număr mare, de persoane. De exemplu, in situaţiile clasice, un ofiţer al serviciilor are in contact trei-patru ofiţeri acoperiţi. In cazul inovaţiei Timofte, un ofiţer avea şi are in contact un număr de cel puţin trei ori mai mare fiind vorba de o expunere foarte mare a celor in cauză. Surse din serviciile secrete ne-au spus că gestul lui Timofte a avut un singur scop: de a controla reţeaua acoperiţilor. Şi mai ales de a o folosi intr-un scop, se bănuieşte unul politic. După alegerile din 2004, Radu Timofte s-a lăudat chiar preşedintelui Băsescu că are controlul reţelei de ofiţeri acoperiţi. Să ne reamintim că la aceea vreme, in anii 2005-2006, Timofte a făcut mai multe declaraţii şi in presă despre ofiţerii acoperiţi ai SRI. Cert este că din momentul numirii lui Florin Coldea ca director adjunct al SRI acesta a supervizat materialele informative trimise preşedintelui de Grupul Evidenţă. Era ştiut faptul că Florian Coldea era omul preşedintelui. Ar mai trebui spus că, din momentul trecerii ofiţerilor acoperiţi la Grupul Evidenţă, SRI a preluat şi plata acestora, probabil aceştia fiind atraşi şi cu bani spre diferite activităţi. In felul acesta, Grupul Evidenţă a devenit un stat in interiorul SRI fără respectarea legilor nescrise ale ofiţerului de informaţii.
MOD DE ACŢIUNE. Prin ofiţerii acoperiţi, Grupul Evidenţă avea in mănă multe domenii sensibile, de unde erau primite informaţii. Printre acestea la loc de cinste, mediul politic şi lumea presei. Este falsă declaraţia făcută de conducerea SRI la Comisia parlamentară pentru supravegherea activităţii principalului serviciu de informaţii conform căreia notele prezentate de Grupul de Investigaţii Politice (GIP) ar fi fost, de fapt, sinteze de presă. In acest caz, membrii comisiei SRI au dat dovadă, in cel mai bun caz, de naivitate dacă nu cumva şi de faptul că habar nu au de organizarea Serviciului Romăn de Informaţii.
OFIŢERII ACOPERIŢI NU FAC REVISTA PRESEI.. Trebuie spus că SRI are un serviciu propriu pentru sinteze de presă. Majoritatea demnitarilor romăni primeşte in fiecare dimineaţă o sinteză a presei făcută de SRI. Aceasta nu este semnată de prim-adjunctul SRI, Florian Coldea, ca in cazul notelor Grupului Evidenţă. De fapt, spun sursele consultate de Jurnalul Naţional, semnătura lui Coldea pe notele transmise preşedintelui semnifică faptul că acestea sunt importante şi nu este vorba de simple sinteze de presă. Notele sunt asumate astfel la nivel inalt in SRI şi evident considerent prioritare de cel care le primeşte. Pănă in acest moment, Jurnalul Naţional are confirmarea că aceste note erau trimise numai şefului statului şi că alte oficialităţi ale statului habar nu aveau despre ce informaţii dau ofiţerii acoperiţi. Situaţia de altfel nu a fost discutată niciodată in CSAT. SRI a pus la cale o diversiune in acest caz incercănd să minimalizeze efectul scandalului ,lansănd informaţia că notele ar fi nişte banale sinteze de presă. Ori, ofiţerii acoperiţi nu aveau ca misiune aşa ceva, ci numai informaţii proaspete de pe "teren" din domeniile sensibile. Ofiţerii acoperiţi nu fac revista presei.
In acest caz, comisia de supraveghere a activităţii SRI s-a lăsat manipulată de conducerea SRI luănd de bună precizarea serviciului că notele respective ar fi fost, de fapt, sinteze de presă care au fost distruse şi că nu ar fi vorba de Poliţie Politică. Legea SRI spune insă altceva in privinţa documentelor principalului serviciu de informaţii. Jurnalul Naţional prezintă in exclusivitate detalii despre Grupul de Evidenţă din SRI, dar demontează şi declaraţiile SRI, o diversiune pentru a distrage atenţia opiniei publice de la practicile de Poliţie Politică.
NAŞII TIMOFTE ŞI MARIN ŞI CONTROLUL COLDEA. Crearea Grupului de Evidenţă a fost hotărătă in 2002 de directorul de la acea vreme al SRI, Radu Timofte, acesta fiind susţinut de unul dintre adjuncţii săi, generalul Ionel Marin, un personaj implicat in reprimarea revoltelor din decembrie 1989. La Grupul Evidenţă a fost pus şef generalul Vasile Stanciu. Un personaj care ii leagă pe toţi cei trei naşi ai unităţii de acoperiţi este Gabriel Oprea, unul din liderii PSD, care a supervizat doctoratele celor trei. Scopul acţiunii a fost evident cel de a avea sub control şi de a folosi in anumite scopuri informaţiile oferite de agenţii acoperiţi ai SRI. In epoca Băsescu, după trecerea in rezervă a lui Stanciu, Grupul Evidenţă a intrat in subordinea directă a prim-adjunctului directorului SRI, Florian Coldea, cel care şi-a pus apostila pe Notele trimise preşedintelui. Acelaşi Coldea a fost implicat intr-un alt scandal de Poliţie Politică inainte de referendumul de suspendare al preşedintelui, cănd a solicitat date din arhiva SRI despre judecătorii Curţii Constituţionale, bănuindu-se că, de fapt, ar fi fost o acţiune de şantaj in spiritul Poliţiei Politice.
UNIC IN LUME. Ofiţerii de informaţii pe care i-am chestionat in privinţa creării Grupului de Evidenţă sunt la unison de părere că decizia a fost un caz unic in lume, care a pus in pericol reţeaua informativă a SRI. In celelalte servicii secrete, acoperiţii sunt folosiţi in domeniile unde activează şi nu sunt puşi toţi "in aceeaşi oală", astfel putănd să fie puşi in pericol cei care activează in domenii sensibile, printre care şi terorismul. Sursele contactate nu ezită să spună că a fost vorba de o mare gafă, care nu a ţinut cont de principiile care guvernează un serviciu de informaţii democratic. De ce nu ar fi trebuit ca SRI să pună toate ouăle in acelaşi coş? In primul rănd, astfel, reţeaua nu este pusă in pericol prin cunoaşterea de detalii din partea unui număr mare, de persoane. De exemplu, in situaţiile clasice, un ofiţer al serviciilor are in contact trei-patru ofiţeri acoperiţi. In cazul inovaţiei Timofte, un ofiţer avea şi are in contact un număr de cel puţin trei ori mai mare fiind vorba de o expunere foarte mare a celor in cauză. Surse din serviciile secrete ne-au spus că gestul lui Timofte a avut un singur scop: de a controla reţeaua acoperiţilor. Şi mai ales de a o folosi intr-un scop, se bănuieşte unul politic. După alegerile din 2004, Radu Timofte s-a lăudat chiar preşedintelui Băsescu că are controlul reţelei de ofiţeri acoperiţi. Să ne reamintim că la aceea vreme, in anii 2005-2006, Timofte a făcut mai multe declaraţii şi in presă despre ofiţerii acoperiţi ai SRI. Cert este că din momentul numirii lui Florin Coldea ca director adjunct al SRI acesta a supervizat materialele informative trimise preşedintelui de Grupul Evidenţă. Era ştiut faptul că Florian Coldea era omul preşedintelui. Ar mai trebui spus că, din momentul trecerii ofiţerilor acoperiţi la Grupul Evidenţă, SRI a preluat şi plata acestora, probabil aceştia fiind atraşi şi cu bani spre diferite activităţi. In felul acesta, Grupul Evidenţă a devenit un stat in interiorul SRI fără respectarea legilor nescrise ale ofiţerului de informaţii.
MOD DE ACŢIUNE. Prin ofiţerii acoperiţi, Grupul Evidenţă avea in mănă multe domenii sensibile, de unde erau primite informaţii. Printre acestea la loc de cinste, mediul politic şi lumea presei. Este falsă declaraţia făcută de conducerea SRI la Comisia parlamentară pentru supravegherea activităţii principalului serviciu de informaţii conform căreia notele prezentate de Grupul de Investigaţii Politice (GIP) ar fi fost, de fapt, sinteze de presă. In acest caz, membrii comisiei SRI au dat dovadă, in cel mai bun caz, de naivitate dacă nu cumva şi de faptul că habar nu au de organizarea Serviciului Romăn de Informaţii.
OFIŢERII ACOPERIŢI NU FAC REVISTA PRESEI.. Trebuie spus că SRI are un serviciu propriu pentru sinteze de presă. Majoritatea demnitarilor romăni primeşte in fiecare dimineaţă o sinteză a presei făcută de SRI. Aceasta nu este semnată de prim-adjunctul SRI, Florian Coldea, ca in cazul notelor Grupului Evidenţă. De fapt, spun sursele consultate de Jurnalul Naţional, semnătura lui Coldea pe notele transmise preşedintelui semnifică faptul că acestea sunt importante şi nu este vorba de simple sinteze de presă. Notele sunt asumate astfel la nivel inalt in SRI şi evident considerent prioritare de cel care le primeşte. Pănă in acest moment, Jurnalul Naţional are confirmarea că aceste note erau trimise numai şefului statului şi că alte oficialităţi ale statului habar nu aveau despre ce informaţii dau ofiţerii acoperiţi. Situaţia de altfel nu a fost discutată niciodată in CSAT. SRI a pus la cale o diversiune in acest caz incercănd să minimalizeze efectul scandalului ,lansănd informaţia că notele ar fi nişte banale sinteze de presă. Ori, ofiţerii acoperiţi nu aveau ca misiune aşa ceva, ci numai informaţii proaspete de pe "teren" din domeniile sensibile. Ofiţerii acoperiţi nu fac revista presei.
Incălcarea Legii SRI
Comisia de supraveghere a activităţii SRI a susţinut că nu ar putea fi probată acuzaţia de Poliţie Politică, adusă de SRI, deoarece notele in cauză nu ar mai exista. Trebuie spus că documentele care conţineau apostila prim-adjunctului Florian Coldea erau, de fapt, sinteze ale notelor informative trimise de ofiţerii acoperiţi. Probabil că notele au fost distruse, in dispreţul legii, dar trebuie să existe in arhiva SRI sintezele trimise. Conform legii de funcţionare a SRI, la articolul 45 se spune: "Documentele interne de orice fel ale Serviciului Romăn de Informaţii au caracter de secret de stat, se păstrează in arhiva sa proprie şi nu pot fi consultate decăt cu aprobarea directorului, in condiţiile legii. Documentele, datele şi informatiile Serviciului Romăn de Informaţii pot deveni publice numai după trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare." Din lege reiese in mod evident că "documentele interne de orice fel ale Serviciului Romăn de Informaţii" sunt arhivate şi nu pot fi distruse. Comisia de supraveghere a activităţii SRI ar fi trebuit să sesiseze din oficiu cănd a aflat de la SRI că a distrus probele. Numai că am avut de-a face pănă la urmă cu muşamalizarea cazului, iar Comisia a dovedit că nu supraveghează" serviciul, ci mai curănd că acoperă practicile neconstituţionale ale acestuia.
Reţele de acoperiţi peste tot
Trebuie spus că nu numai SRI are reţele de ofiţeri acoperiţi. SIE, Serviciul de Informaţii al Armatei sau "Doi şi un sfert" au şi ele astfel de reţele. Pe piaţă se vorbeşte şi de o concurenţă acerbă intre acestea. Şi de faptul că ofiţeri acoperiţi ar exista masiv in presă, dar şi in mediul politic.
