Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nici zăpada care a căzut din abundență în București nu a ținut departe publicul de scena Operei, la reprezentația de sâmbătă, 21 februarie - un spectacol „sold out” fabulos. Cei care nu au avut șansa să ajungă la „Nabucco”, la Opera Națională București, mai au ocazia pe 4 martie sau pe 6 mai. Nu doar românii s-au bucurat de reprezentațiile din Capitală, ci și foarte mulți melomani străini care au ales să vadă acest spectacol grandios la București, într-o distribuție de excepție, cu participarea Orchestrei, Baletului și a Corului Operei Naționale București.
Nabucco este prescurtarea numelui împăratului chaldeean al Babilonului Nabucodonosor al doilea (Nebucadnețar), care a trăit și a domnit în jurul anului 600 î.Hr. Povestea are la bază cărțile biblice din 2 Regi, Ieremia, Plângeri și Daniel și pe piesa de teatru din 1836 a lui Auguste Anicet-Bourgeois și Francis Cornu.
Denumirea originală a operei lui Giuseppe Verdi este „Nabucodonosor”, fiind compusă în anul 1841 și a avut premiera mondială pe 9 martie 1842, la Teatro alla Scala din Milano. Se consideră că această operă a stabilit permanent reputația lui Verdi ca unul dintre cei mai importanți compozitori europeni. Chiar Verdi a spus că aceasta este opera cu care începe cu adevărat cariera sa artistică, fiind sigur că „Nabucco s-a născut sub o stea norocoasă”.
Pe scena Operei din București, premiera a avut loc la 31 octombrie 1987. Inițial, spectacolul avea o durată de peste două ore, dar astăzi, spectacolul în 4 acte, în limba italiană (cu subtitrare), se desfășoară timp de 160 de minute, cu două pauze.
Opera urmărește situația evreilor, pe măsură ce sunt asaltați, cuceriți și ulterior exilați din patria lor de către regele babilonian Nabucco - Nebucadnețar al II-lea. Evenimentele istorice sunt folosite ca fundal pentru un complot romantic și politic.
Cele două teme principale ale acțiunii sunt dorința de libertate a poporului evreu din timpul robiei lor din Babilon și aroganța personajului principal – Nabucco. Acesta merge până la a se autoproclama Dumnezeu, dar este pedepsit pentru asemenea îndrăzneală, la fel ca alte personaje celebre din creația artistică europeană, în literatura română tema fiind preluată în opera eminesciană („Geniu pustiu”). Ca pedeapsă divină, regele își pierde mințile, urmând un traseu al mântuirii.
După nenumărate cazne, atunci când înțelege că a greșit, iar Dumnezeu este unic și atotputernic, regele își recapătă puterile după ce adoptă credința în Iehova (Iahve), Dumnezeul evreilor, și îi eliberează pe evrei din robie.
Personajele principale ale operei lui Verdi sunt: Nabucco, regele Babilonului (bariton); Abigaille, presupusa primă fiică a lui Nabucco (soprană); Fenena, cea de-a doua fiică a lui Nabucco (mezzo-soprană); Ismaele, tânăr ofițer, nepotul lui Zedechia (regele Ierusalimului), îndrăgostit de Fenena (tenor); Zaccaria, profet al evreilor (bas); Anna, sora lui Zaccaria (soprană); Abdallo, paznic babilonian (tenor) la curtea nobiliară a lui Nabucco, babilonieni, iudei, soldați, servitori, sclavi și sclave.
O poveste a regelui care se crede Dumnezeu
Actul I începe cu „Templul lui Solomon” din Ierusalim, în care evreii plâng în urma cuceririi Ierusalimului de către babilonieni. Profetul Zaccaria intră împreună cu Fenena, fiica lui Nabucco, pe care evreii au reușit să o ia ostatică. El o încredințează pe Fenena unui tânăr ofițer evreu, Ismaele. După plecarea lui Zaccaria și a evreilor, cei doi tineri își mărturisesc iubirea unul față de celălalt.
Ismaele, pe când era prizonier în Babilon, evadase cu ajutorul Fenenei, cu toate că Abigaille, sora acesteia, îl iubea și ea. În momentul în care Ismaele își pune în gând să o elibereze pe Fenena, Abigaille intră în templu, în fruntea unei armate de babilonieni. Îi garantează lui Ismaele viața, cerându-i în schimb iubirea, dar el refuză.
În acel moment, sosește Nabucco, în sunetele unui marș. Zaccaria îl ameninţă: profanarea locului sfânt îl poate costa viaţa fiicei sale. Regele îl ia în derâdere; Zaccaria îndreaptă pumnalul către Fenena, dar Ismaele îl împiedică să o atingă. Evreii aruncă asupra lui un blestem, acuzându-l de trădare.
În Actul 2, evreii au fost duşi în robie la Babilon. Plecat în război, Nabucco a încredinţat Fenenei regenţa. Abigaille este torturată de gelozie - anumite zvonuri i-au ajuns la urechi: se pare că Fenena nu este fiica bună a regelui, ci doar o sclavă. Realitatea este însă alta: ea însăşi, nu Fenena, este sclava de care se vorbeşte.
Marele preot îi anunţă hotărârea Fenenei de a-i elibera pe evrei. Adunaţi într-o sală a palatului, prizonierii se roagă împreună cu Zaccaria, apoi află că Fenena se convertise la credinţa lor. Abdallo le aduce vestea uneltirilor Abigaillei, care doreşte înlăturarea Fenenei.
În oraş circulă zvonuri despre moartea regelui. Însoţită de gărzi şi de nobilii curţii, Abigaille soseşte pentru a-i lua Fenenei coroana şi puterea. Pe neaşteptate însă îşi face apariţia Nabucco și îi obligă pe Zaccaria şi Fenena să i se închine ca unui Dumnezeu.
Un fulger izbucnit ca din senin îl loveşte. Cu minţile rătăcite, regele se pierde în lamentaţii incoerente. Cerul a pedepsit profanarea numelui Domnului, spune Zaccaria. Însuşindu-şi coroana, Abigaille fuge, ameninţându-şi duşmanii.
Justiția divină restabilește ordinea
În Actul 3, Abigaille a devenit regină, susţinută de preoţii care cer acum, prin glasul mai-marelui lor, moartea prizonierilor evrei, inclusiv a Fenenei. Protejat de credinciosul Abdallo, îşi face apariţia Nabucco. Nebun, nu-şi mai recunoaşte fiica.
Profitând de ocazie, Abigaille îl convinge să pună sigiliul pe condamnarea la moarte a evreilor, între care se află cei doi îndrăgostiţi, Ismaele şi Fenena. Prizonierii evrei îşi deplâng soarta şi patria pierdută. Zaccaria îi îmbărbătează, prezicând apropiata eliberare şi căderea Babilonului.
În Actul 4, Nabucco suferă, ca prizonier. Are teribile coşmaruri: i se pare că aude strigătele mulţimii care reclamă moartea Fenenei. Acum, însă, visul a devenit realitate.
Eliberat de Abdallo, el merge în ajutorul fiicei sale. La locul execuţiei, Fenena se pregăteşte de moarte. Ajuns la timp, Nabucco opreşte ceremonia sacrificării. Cuprinsă de remuşcări, Abigaille s-a otrăvit. Cu ultimele puteri vine să-şi dobândească iertarea. Îi cere lui Ismaele protecţie pentru Fenena, iar lui Nabucco îndurare pentru cei doi tineri. „Tu Doamne, cel mai înţelept, alungă răul şi nu mă blestema” sunt ultimele ei cuvinte.
Cel mai cunoscut fragment din operă este „Corul robilor evrei” din actul final al operei.
Reprezentația de sâmbătă, 21 februarie, l-a avut ca dirijor pe Adrian Morar – invitat, din distribuție făcând parte: Nabucco - Lucian Petrean, Abigaille - Madeleine Pascu, Fenena - Oana Andra, Ismaele - Andrei Petre, Zaccaria - Marius Boloș, Marele Preot - Iustinian Zetea, Abdallo - Ciprian Pahonea, Anna - Simona Neagu, alături de soliștii de balet Adda Roşu, Raul Oprea și Narcis Niculaie, Maestru de balet fiind Tamara Grimmer.
Citește pe Antena3.ro
