Inimi pentru "urgenţa inimii"

Adrian Păunescu a publicat în ediţia de luni a Jurnalului Naţional un editorial intitulat "Scrisoare din urgenţa inimii", editorial scris pe patul de spital, în care autorul descrie stările sufleteşti prin care a trecut şi lupta medicilor pentru a-i salva viaţa. "Mă descriu şi îi descriu pe toţi cei din jurul meu, sub această perspectivă, a bătăliei pentru salvarea inimii (...). De-aici, dintr-un pat de spital din Secţia de Reanimare a inimii, de la Spitalul de Urgenţă, mi se limpezeşte privirea către crâncenele noastre bătălii de fiecare zi, către fronturile noastre fără învingători, către uitarea de sine, care domină cu trufie lumea dată, o face imposibil de cuplat cu alte lumi, ne fugăreşte de dimineaţa până seara pe noi toţi, să nu cumva să ne găsim unii cu alţii şi să conlucrăm la salvarea omului", scrie Păunescu.

Rândurile sale au generat emoţii şi încurajări din partea cititorilor care îi sunt alături prin mesaje postate pe site-ul Jurnalului Naţional. Vă prezentăm o selecţie a acestor mesaje:

"Nu ştiu, Domnule Păunescu, dacă ai primit cumva medalia de Artist al Poporului. Eu, însă, aş subscrie, fiindcă, ştii ceva, poporul ăsta amărât are nevoie de orice rază de lumină, de la oricine. Pentru mine eşti un Artist al Poporului Român şi la fel sunt toţi cei care se străduiesc să aducă lumină în întunericul care încearcă să ne copleşească. În ceea ce mă priveşte, o să vă încurajez pe toţi care puteţi face aşa ceva. Vino printre noi, în picioare, semeţ. România are nevoie de lumină". (de al-romanu)

"Când trecem printr-un impas al sănătăţii, realizăm că această viaţă mizerabilă pe care o ducem ne este totuşi dragă, poate din simplul motiv că este singura pe care o ştim, de care suntem siguri; acest impas ne ajută şi la o rearanjare a priorităţilor, astfel încât să dăm mai multă importanţă grijii pentru sănătate; aveţi grijă, maestre, de sănătatea proprie, nu numai pentru dvs., ci şi pentru noi toţi, cei care vă iubim, ca poet, ca om, ca senator, un nume drag românilor care îşi apreciază valorile umane contemporane. Multă sănătate şi gânduri bune, care ajută şi ele la vindecare. Să ne trăiţi, maestre, cel puţin până la aniversarea a 100 de ani!" (Angela-Maria)

"Viaţa este puterea de a o lua de la capăt atunci când eşti la pământ şi multă lume te loveşte în plin... viaţa este puterea de a te ridica printre nori şi a dansa cu îngerii atunci când iubeşti... depinde numai de tine cât de repede te ridici sau cobori. Sănătate, domnule Adrian Păunescu!" (Flavius)

"Şi totuşi există iubire/ Şi totuşi există blestem/ Dau lumii, dau lumii de ştire/ Iubesc, am curaj şi mă tem. Îţi mulţumesc, stimate domn, pentru tot ceea ce ai făcut pentru atâtea generaţii de tineri (cel puţin vreo cinci am numărat). Îţi mulţumesc că ne-ai făcut mai buni, îţi mulţumesc că ne-ai făcut oameni. Îţi promitem că noi, cei ce suntem oameni, vom veghea ca ceea ce merită preţuit să fie preţuit.
Şi totuşi e stare de veghe/ Şi totuşi murim repetat/ Şi totuşi mai cred în pereche/ Şi totuşi ceva s-a-ntâmplat. Lumea e mai bună pentru că l-a avut, încă îl mai are şi încă îl va mai avea pe Marele Om Adrian Păunescu în ea. Însănătoşire grabnică!" (Gheorghe I.)

"Cu o moarte toţi suntem datori. Asta e viaţa! Este trist când suferă poeţii, fiindcă suferim şi noi alături de ei. Hai, poete, revino-ţi, mai avem nevoie de tine. Hai, scrie o poezie frumoasă şi trimite-ne-o! Sănătate, suntem alături de tine!" (Lucifer)

"Amintirile sunt singurul paradis din care nu te poate alunga nimeni. Marelui Adrian îi doresc viaţă lungă. E TRIST, dar întotdeauna trec dincolo întâi cei mai buni. Nu-i doresc acum aşa ceva lui Adrian, cel mai mare poet al nostru după Eminescu". (Radu)

"Sănătate Poetului, celui care ne-a hrănit inimile cu versurile sale. Sper să treceţi cât mai uşor aceste momente, în care sunteţi vinovat că aţi folosit-o la maximum". (14 you)

"Domnule Păunescu, poate dacă nu aţi fi existat, poporul român ar fi trebuit să vă inventeze... ca şi pe Eminescu. Nu, nu vă compar cu Eminescu! Eminescu a fost şi va rămâne cel mai mare... Unicul!
Însă poetul Adrian Păunescu este şi va rămâne bucuria din clipele de suferinţă ale românilor. Ştiu că aţi fost acuzat de multe... Dar nimeni nu a putut vreodată să vă conteste talentul, dăruirea şi toată opera pe care aţi scris-o! Eu v-am promovat poeziile pe un site de socializare, şi la început, nu am fost văzută cu ochi buni. Însă încetul cu încetul oameni care erau reţinuţi în a se pronunţa asupra poeziilor, care de fapt NU VĂ CITISERĂ NICIODATĂ, mi-au mulţumit că datorită postărilor mele v-au descoperit, deşi aveau o altă impresie!!! Vă mulţumesc, domnule Păunescu, pentru toate poeziile şi pentru toate scrierile cu care ne-aţi încântat sufletele... Să vă dea Dumnezeu sănătate multă!" (Adriana)