Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când oamenii încep să vadă în ceaţă, se sperie că a sosit momentul operaţiei de cataractă, se tem de scoaterea şi înlocuirea cristalinului. Dar tehnicile de intervenţie în cataractă s-au perfecţionat şi operaţia durează în jur de un sfert de oră. După substituirea cristalinului cu unul artificial, pacientul îşi redobândeşte vederea dinainte. Spre deosebire de intervenţia în cataractă, operaţia în glaucom opreşte deteriorarea vederii, dar nu se mai revine la vechea performanţă a vederii.
Florin Condurăţeanu: E adevărat că cel operat de cataractă pleacă seara acasă fără să fie internat?
Col. dr. Gheorghe Anghel: Ochiul înseamnă de fapt o placă fotografică şi două lentile. Una dintre lentile are aceeaşi dioptrie mereu, şi este corneea, cealaltă lentilă îşi modifică refracţia, ca să vedem şi de aproape, şi la distanţă, şi aceasta este cristalinul. Peste 70 de ani, cristalinul devine rigid, îşi pierde transparenţa şi are, la rându-i, aceeaşi dioptrie precum corneea. Cristalinul trebuie înlocuit cu unul artificial şi cataracta astfel operată readuce vederea dinainte. Acum o vreme se scotea şi capsula cristalinului, şi conţinutul. De aceea se aştepta momentul “coacerii” cataractei, când omul nu mai vedea deloc. La începuturi, operaţia se cosea cu tendoane din coadă de şobolan. Azi se extrage doar cristalinul, lăsându-se capsula lui. Se introduce un vârf tăietor care macină cu ultrasunete cristalinul pe care-l absoarbe. Nu se utilizează laser, cum crede şi cere lumea. Cristalinul artificial se introduce în capsulă cu un ac, el fiind ca un fel de trabuc cu foiţele răsucite. Doar oftalmologul alege tipul cristalinului artificial. Casa de asigurări de sănătate suportă doar costul unui cristalin mediu, cele mai scumpe sunt plătite şi de pacient. Proaspătul operat revine a doua zi la pansament. În mod normal, cristalinul artificial implantat trebuie să reziste toată viaţa.
F.C.: Glaucomul este atât de periculos, încât duce la pierderea vederii?
Dr. Gh.A.: Glaucomul este o mare urgenţă oftalmologică. El se explică prin creşterea presiunii intraoculare, această hipertensiune apasă pe nervul optic distrugându-l definitiv. Creşterea presiunii în ochi provine de la prea mult lichid produs în umorul apos. A doua cauză este insuficienta eliminare a acestui lichid din ochi. Eliminarea lichidului se face printr-o plasă aflată în unghiul din extremitatea ochiului. În momentul actual, s-au descoperit multe medicamente pentru micşorarea presiunii intraoculare, astfel că se ajunge mai rar la operaţii. Tratamentul medicamentos trebuie făcut cu conştiinciozitate şi la ore fixe şi vizează limitarea lichidului din umorul apos. Unele medicamente sunt menite să înlesnească eliminarea lichidului din ochi, uşurând scurgerea prin ochiurile “plasei” din unghiul ochiului. Şi cu laser se curăţă ochiurile acestei “plase” înfundate cu sânge, astfel deschizându-se drum scurgerii lichidului din umorul apos. Când irisul blochează unghiul plasei de scurgere, trebuie intervenit chirurgical.
Dezlipirea de retină înseamnă că aceasta nu mai se află la locul ei, lipită de fundul de ochi. Chirurgia vitro retiniană este de mare rafinament şi vizează exercitarea unei presiuni asupra albului ochiului ca să apese pe retină, lipind-o iarăşi de fundul de ochi. Dezlipirea de retină este cumva ca dezlipirea tapetului, ce trebuie aşezat iarăşi fest pe perete. Cu timpul apar destrămări, ca la o pânză, şi asta în retină. Prin aceste porţiuni rărite din retină pătrunde lichid din corpul vitros. El îndepărtează retina de fundul de ochi şi imaginea nu se mai formează. Intervenţia constă în introducerea unui burete sau a unor materiale speciale pentru a repara aceste zone rărite şi a împiedica intrarea de lichid între retină şi fundul de ochi. Se mai introduc bride sau gaze care să apese pe retină, lipind-o iarăşi de fundul de ochi.
