“Cvartetul morţii” şi riscurile în cazul unui ficat gras

Ficatul gras este foarte răspândit, această afecţiune silenţioasă şi vicleană fiind descoperită, deseori, întâmplător. De la ficatul gras pornesc alte boli grave ale ficatului: hepatitele cronice, ciroza, cancerul de ficat. Interviu cu profesor doctor Alexandru Oproiu, întemeietor de şcoală în gastroenterologie

Florin Condurăţeanu: Domnule profesor doctor Alexandru Oproiu, în popor umblă o serie de legende greşite despre ficat şi se spun multe despre aşa-numitul „ficat gras”. Limpeziţi subiectul!

Prof. dr. Alexandru Oproiu: În primul rând, ficatul gras, adică steatoza hepatică, afectează circa 27% din populaţie, dar doar 5% din cazuri se agravează în hepatite cronice, ciroze, cancere hepatice. Este o boală asimptomatică, nu dă simptome clare, o oboseală nejustificată, stare de astenie, dar la controale periodice se descoperă derapaje ale analizelor şi ecografia evidenţiază la ficat o strălucire caracteristică. E de menţionat că, descoperită devreme şi bine tratată, steatoza hepatică poate face pasul înapoi.

F.C.: Cum aţi explica pe înţelesul omului de pe zebră această boală şi care sunt etapele ficatului gras?

Prof. dr. A.Oproiu: Se depun prea multe grăsimi în celulele ficatului şi, astfel, acestea nu mai funcţionează. Este prima etapă numită steatoza hepatică. Apoi, apare inflamaţia - etapa a doua - steato-hepatita. Forma cea mai gravă a inflamaţiei este fibroza, acea întărire a ţesuturilor ficatului, se aseamănă acele porţiuni inactive cu nişte cicatrice. Eronată este şi zicerea populaţiei: „Mă doare ficatul”.

Ficatul nu are o reţea de nervi, nu are inervaţie, deci nu doare ficatul în sine. Nervi are capsula ficatului, această capsulă aduce dureri. Când apar dureri în abdomenul superior dreapta, este, de fapt, o durere a colecistului, a sistemului vezicii biliare, sau un proces patologic a lezat capsula ficatului. Nici procesul de îngălbenire, icterul, nu apare totdeauna.

F.C.: De ce medicii mizează atât de mult, în tratarea ficatului gras, pe schimbarea stilului de viaţă?

Prof. dr. A.Oproiu: Pacientul trebuie să slăbească, să facă mişcare cel puţin o jumătate de oră zilnic. Acel sindrom metabolic X - „cvartetul morţii” - măreşte riscul instalării steatozei hepatice. Medicul atrage atenţia că trebuie tratate componentele sindromului metabolic X, să fie sub tratament: obezitatea, diabetul, hipertensiunea, prea multele grăsimi în sânge. Regimul alimentar se va modifica: să se împuţineze caloriile din dietă, să se limiteze grăsimile, dulciurile, făinoasele. Pacientul trebuie să slăbească, să nu treacă la coeficientul de masă corporală peste 25-28, să nu măsoare la abdomen bărbaţii peste 102 centimetri şi femeile peste 88. Diabetul trebuie ţinut în echilibru prin regimul alimentar adecvat, prin practicarea mişcării, prin mărirea sensibilităţii la insulină a celulelor, glicemia nu va depăşi plafonul de 110. Prin tratament, hipertensiunea trebuie să se încadreze în maximul 13,5 cu 8,5. Colesterolul trebuie să fie sub 200, iar trigliceridele sub 150. Este folositoare vitamina E, iar alcoolul e prohibit. Steatoza hepatică alcoolică are la origine excesul de alcool.

Dacă lepădarea de kilogramele în plus nu se înfăptuieşte prin regimul alimentar schimbat, se poate lupta cu obezitatea prin chirurgia bariatrică, prin introducerea unui balon în stomac, prin inelul montat pe exteriorul stomacului, prin scoaterea din circuitul digestiv a unui volum al stomacului şi împuţinarea lungimii intestinului subţire.