x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Noi domenii pentru programele postuniversitare

0
Autor: Diana Scarlat 21 Mai 2018 - 09:19
Noi domenii pentru programele postuniversitare


Accesul la informație și accelerarea propagării informațiilor din toate domeniile a fost primită cu bucurie de specialiști, dar în scurt timp și-au dat seama că fenomenul e mai mult malefic decât benefic. Pe de o parte, pentru că nu este timp suficient pentru procesarea informației, pe de altă parte, pentru că s-a accentuat direct proporțional și fenomenul fake news. Cătălin Buciumeanu, unul din lectorii programului postuniversitar Intelligence Economic International care pregătesc specialiștii români pentru jungla actuală din economie, vorbește despre nevoile pieței și posibilitățile de specializare în noi domenii de activitate.

 

Ce posibilități avem de a ne descurca în această junglă a invaziei de informații și fake news?

Cătălin Buciumeanu: Competitive intelligence este un instrument de lucru, pentru că oferă o grilă de interpretare. Alt instrument la fel de complex nu mai avem, pentru a învăța cum să analizăm lucrurile în situația actuală. Astăzi, până și minciuna se spune cu profesionalism. Te-ai aștepta ca relația dintre economie și matematică să fie una de succes, clară și precisă. De ce? Pentru că matematica este obiectivă, rece, lucreaz cu cifre. Ciferele nu mint. Dar economia este dinamică și cu foarte multe variabile. Rolul matematicii este acela de a transforma variabilele în constante. Paradoxul este că nu întotodeauna rezultatele sunt mulțumitoare. Competitive intelligence, ca și procesul de adaptare din teoria lui Darwin, este un instrument care ne ajută să facem față provocarilor mediului economic. Așa au supraviețuit organismele, pentru că au reușit să se adapteze la mediu. Și industria și comerțul sunt tot niște organisme care trebuie să se adapteze.

 

Noi avem un mediu economic poluat în acest moment?

Cătălin Buciumeanu: Este un mediu complex și ca orice mediu complex este și foarte „solicitat”.  Economia este un concept dinamic și capătă noi forme în fiecare zi. Peste dinanismul intrinsec mai vine și variabila legislativă și cea fiscală care transformă totul într-o junglă. În toată povestea actorul principal este omul care trebuie să aibă instrumentul potrivit pentru a lua în calcul toate aspectele: politice, economice, tehnologice, sociologice, geopolitice și de orice altă natură care pot aduce atingere mediului de business. Există și Competitor Intelligence, un alt domeniu care analizează concurența, studiază piața într-o formulă mai structurată decât o făceau până acum departamentele de marketing. Noi avem, în cadrul Academiei de Studii Economice din București, un curs postuniversitar care pregătește specialiști în Competitive intelligence. ”Intelligence Economic International” este un curs de trei luni, următorul începe chiar în câteva zile, pe 25 mai, iar costurile sunt mult mai mici decât pentru un MBA. Un astfel de program de studiu postuniversitar costă 3.800 de lei la ASE, în timp ce un MBA pornește de la 10.000 de euro.

 

Cine vine la aceste cursuri și din ce motiv?

Cătălin Buciumeanu: În general este construit pentru mediul de business, pentru cei care trebuie să ia decizii pentru afacerea lor. Își fac o analiză, în baza căruia pot lua decizii. Competitive Intelligence presupune o analiză complexă a pieței, astfel încât să ai o viziune cât mai clară asupra țintei pe care vrei s-o atingi. La curs vin, în general, persoane din middle și top management, din diverse companii, chiar și acționari, directori de vânzări, chiar și directorii de departamente financiare.

 

Vin să învețe, vin din curiozitate sau să-și mai ia o diplomă?

Cătălin Buciumeanu: Mulți vin din curiozitate, pentru că domeniul este nou. Din câte-am văzut, mulți vor să știe de ce informații au nevoie. Mulți vor să-și creeze departamente specializate în companie și vor să știe ce trebuie să ceară. Mai toate companiile mari de IT au avut, în ultimii ani departamente de Competitive intelligence, în ultimii zece ani. Inclusiv Apa Nova a avut un astfel de departament, pentru că și-au dat seama că au nevoie de așa ceva. Sunt firme mari, internaționale, care au atsfel de departamente în România, cu experți români, care fac analize compartimentate și imaginea de ansamblu o dă o firmă străină.

 

Sunt și unii cursanți care cred că vor deveni un fel de James Bonzi?

Cătălin Buciumeanu: Trebuie să se înțeleagă faptul că zona de Competitive intelligence nu este spionaj economic. Este un instrument strict economic pentru poziționarea pe piață a companiei. Este un instrument de analiză. Competitive Intelligence oferă o imagine competentă într-o chestiune de interes pentru decident, pe baza căreia se poate o lua o decizie în cunoștință de cauză.

 

Ce alte programe postuniversitare ar fi necesare, în noul context economic?

Cătălin Buciumeanu: Ar fi util un program postuniversitar pentru a se înțelege noua tehnologie blockchain, pentru că societatea încă nu cunoaște potențialul imens al acesteia. Era o intenție de a lansa o criptomonedă românească, dar nu avem legislație pentru așa ceva. Alte țări au. Tehnologia blockchain ar putea fi metoda cea mai simplă de a eradica și corupția financiară, pentru că fiecare va putea urmări, cu exactitate, unde s-a dus banul lui. Deocamdată nu avem legislație, dar urmează să se lanseze o asociție de tehnologie avansată, unde mai multe companii de IT și din zona financiară doresc să contribuie la viitoarea legislație. La nivelul UE, Tehnologia Blockchain a fost adoptată ca infrastructură critică și există un fond de investiții de 300 de milioane de euro al Comisiei Europene pentru asta. Din păcate România a întârziat la semnarea acordului celor 27 de state membre pentru noua piață digitală.

            Deja piața de Fake News economic și-a făcut datoria și în zona criptomonedelor. Acum câteva zile a apărut o știre cum că un teren din Ploiești a fost vândut pe criptomonede în valoare de două milioane de euro.

            Iată un alt domeniu util, care poate fi studiat în Universități, fiindcă amenință însăși esența democrației - fenomenul fake news un instrument complex în plină reinventare. Trăim într-o epocă în care actori privați sau statali, cu diverse interese – legitime sau ilegitime, analizează comportamentul internauților aflând foarte multe despre opțiunile lor și modalitatea în care îi pot influența.

            Ori singura modalitate de a prezerva democrația este educația. A discerne între minciună și adevăr între manipulare și exprimarea propriei voințe devine astăzi o datorie pe care n-o poți exercita decât în cunoștință de cauză.

 

Citeşte mai multe despre:   Cătălin Buciumeanu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...
Serviciul de email marketing furnizat de