15 octombrie 1922. Ziua când, probabil, noi românii am renăscut ca naţiune. Nu pentru că ei erau Maria şi Ferdinand, ci pentru că regina Maria şi regele Ferdinand, împreună cu poporul au realizat România Mare.
"Şi goniţi de vântul vremii, viaţa noastră-a fost umilă,/ Sub a lanţului povară nu-ndrăzneam a cere milă,;/Eram viermele de moare lăngă umbra unei glii,/Eram şoaptă ce se stinge pe mormintele pustii.//
Ferecaţi în lanţuri grele şi înfrânţi de sufferinţă/Ne-au murit pe rănd strămoşii ce puternici la credinţă,(...)//A trecut un secol negru de dureri şi zbuciumare/Pânâ când sosise vremea, vremea grea de răzbunare./Fraţii ni s-au prins în luptă şi-au pornit peste Carpaţi/De un dor adănc şi mare, d eun strigăt îndrumaţi,/Şi-au venit voinici ca leii în măreaţa lor pornire/Să ne-aducă mângâiere, libertate şi unire.//
Azi, în zi de sărbătoare Ai venit pe a-l nostru plai/Să-ţi arăţi iubirea-ntreagă pentru noi, mărite Crai,/Saltă inima română din atâta bucurie:/De la Nistru pân' la Tisa, o frumoasă Românie./Sire, noi cari Te-aşteptarăm cu un dor nemărginit/Azi, în sfănta sărvbătoare Îţi urăm: Bine-Ai venit!" (Închinarea Ardealului- Regelui Ferdinand I, de I. Ilieşiu).
"Încoronarea de la Alba Iulia din 15/28 octombrie 1922 a regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca suverani ai tuturor românilor a fost momentul simbolic, care a încununat procesul de creare a naţiunii române şi a statului ei. În faţa reprezentanţilor tuturor provinciilor româneşti reunite, în faţa armatei şi clerului, a reprezentanţilor corpului diplomatic şi trimişilor speciali ai unor state, într-un mic orăşel din inima Transilvaniei şi a României, Ferdinand şi Maria s-au transformat, într-o noapte, din regii unei Românii mici, pe care o moşteniseră în 1914, în regii României Mari, născută dintr-un ocean de lacrimi şi un fluviu de sânge vărsat între 1916 -1919, într-un mare război pentru eliberarea şi unirea tuturor românilor.
Alegând Alba Iulia ca scenă principală a ceremoniei de încoronare a suveranilor României reunite, se aducea un prinos de recunoştinţă lui Mihai Viteazul, aceluia care cu 322 de ani înainte proclamase, în acelaşi loc, unirea Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei sub sceptrul său." -dr. Ernest Oberlander- Târnoveanu, director general al Muzeului Naţioal de Istorie a României. Este un frgament din minunatul album- "90 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia", realizat de MNIR în colaborare cu alte insituţii , dedicat Zilei Încoronării.
Însemnările reginei Maria
"Bătrânul Ferekide, ca preşedinte al Senatului, şi Orleanu, preşedintele Camerei, au înaintat cu coaroanele noastre, generalul Lupescu cu mantia majestăţii Sale, şi generalul Popovici cu a mea.
Ei au fost asistaţi, potrivit dorinţelor mele, de colonelul şi respectiv cel mai tânăr sublocotenent din regimentele noastre, aşa încât în această zi măreaţă i-am avut pe roşiorii mei alături de mine.
Ferekide a înaintat spre Majestatea Sa, cu coaroana de oţel, după ce generalii ne puseseră pelerinele sau, mai degrabă, mantiile noastre regale, a mea toată în roşu şi aur, (...)şi a lui Nando în roşu-purpuriu, ambele brodate cu diferite însemne ale României Unite, Nando, care a pus greaua coroană pe capul meu, în timp ce toate clopotele au sunat şi acele salve de salut regal au fost trase.(...)."
Ce a mâncat generalul Berthelot la Încoronare
Mărturiile acelei zile sunt diverse. Avem aici un "Meniu al Încoronării", apoi un Program special al Teatrului Naţional din Bucureşti, din ziua de 17 octombrie 1922 - " Proslăvitu-s-a în anul Domnului una mie nouă sute doăzeci si doi luna octombrie. În a 17-a zi la Teatrul Naţional din Bucureşti Înroronarea majestăţilor lor regele Ferdinand şi reigna Maria." Cea de a treia mărturie prezentată aici este fotografia unei cutii de bomboane ( cine ştie ce fineţuri s-or fi culcuşit în această cutiuţă!?) "Bonboneria Palatului" - Furnisor al Curţii Regale".
Meniul Încoronării (exemplarul din fotografie are semnătura generalului Henry Berthelot).: caviar, ouă fierte a la forestiere, sturion de Dunăre a la parisienne, file de vită, Aspicul de fois gras, decorat in 'bellevue', salată de sezon.
Desertul a fost şi el fin şi delicios: parfe de praline, gofrete şi fructe, trufe de ciocolată şi bomboane fine (poate cele din cutia de mai sus).
Iar la capitolul băuturi: vinuri vechi de Drăgăşani şi de Dealu Mare din 1907. Şampania- Capşa Brut şi Rhein Extra, apoi Cointreau şi Martini, aduse de pe alte meleaguri