Os domnesc daruit Artelor

Am zarit-o pe printesa... Traversa pe atunci Europa parand o pretioasa intruchipare a continentului, impodobita cu trei daruri esentiale: talentul, eleganta si frumusetea.

Martha Bibescu a fost scriitoare de talent, diplomat abil si amanta misterioasa

Astfel o descria pe Martha Bibescu unul dintre biografii ei, Michel Robida, coplesit ca atatia altii de farmecul si puterea de seductie a celebrei scriitoare. Destinele unor familii vechi boieresti care au dat domnitori in Muntenia si Moldova sunt asezate la temelia Marthei Bibescu. Ion Lahovari, tatal printesei, se casatorise la 20 ianuarie 1880 cu Emma Mavrocordat, descendenta unei ilustre familii din Fanar, stabilite de mult timp in Moldova. Biograful Ghislain de Diesbach, autorul volumelor "Printesa Bibescu, Ultima Orhidee", aparute la Paris in 1986, exact la un secol de la nasterea scriitoarei, ii prezinta pe larg radacinile.

Lahovari a fost familia intelectuala, iar Mavrocordatii cea istorica, va marturisi Martha Bibescu.

CHIP DE INGER. In timp ce creste, Martha Lahovari capata o siguranta de sine potrivita unei frumuseti rare si tulburatoare. Chipul ei incantator este remarcat de Carmen Silva, regina Romaniei, care o solicita sa pozeze pentru o serie de picturi la biserica de la Curtea de Arges. La curtea regala il cucereste pe printul mostenitor Ferdinand si devine prietena cu viitoarea regina Maria. Favoarea de care se bucura Martha Lahovari din partea cuplului princiar a starnit invidia si o campanie de calomnii s-a declansat in "lumea buna" a Bucurestilor. Suspiciunile si adversitatile la adresa printesei vor fi de-a lungul vietii la fel de mari ca si gloria si admiratia care au inconjurat-o.

La 14 ani si jumatate, Martha a fost logodita cu George Valentin Bibescu, un tanar care isi traia viata din plin, pasionat de calatorii si motoare, total indepartat de preocuparile si talentele literare ale Orhideei. Cucerita fulgerator de frumosul ofiter, Martha, inca o copila, avea sa afle nu peste mult timp suferintele sotiei neglijate. Martha va intelege mai tarziu ca George Valentin a dorit-o ca pe o alta masina, gandind egoist si influentat de caracterul primitiv ca ii revenea ca un drept cea mai frumoasa fata din Romania.

DEZAMAGIREA. Logodna are loc in iunie 1901 si este sarbatorita la Biserica Domnita Balasa. Casatoria fara bal este urmata in 1903 de nasterea unui copil, care ii va produce puternice traume fizice si psihice. Fiica ei, Valentina, se va apropia, sufleteste de mama abia dupa multi ani. Ca un paradox, pasiunea lui George Valentin pentru automobilism a lansat-o pe Martha Bibescu in lumea literara. O calatorie avand ca tinta capitala istorica a Persiei, Ispahan, se dovedeste o tema interesanta pentru insemnarile printesei, inclusa si ea in echipajul care face temerara calatorie.

SUCCES LA PARIS. Cartea va avea un mare succes la Paris si tanara autoare promite o cariera stralucita. Cartile vor veni una dupa alta, critica literara europeana considerand-o printre marii scriitori ai deceniului trei. Sangele albastru, succesul literar, frumusetea desavarsita si indiferenta unui sot destrabalat ii fac accesibile intr-o succesiune incredibila inimile unor barbati la fel de celebri sau de acelasi rang. Nu poate fi considerata o frivola, nevoia ei de a iubi aprinzandu-i imaginatia artistica si aducandu-i succesele gratie carora va uita esecul casniciei. Una dintre cuceririle cele mai amuzante ale Marthei este sultanul din Zanzibar, care ii trimite un cos de trandafiri in care a pus o bratara cu rubine si diamante.

MARTHA HARI In primul razboi mondial ramane la Bucuresti, unde conduce un spital de campanie, mentinut si pe timpul ocupatiei germane. Se afla sub protectia Kronprinz-ului si a reusit sa plece in 1917 in Elvetia. Este numita de rauvoitori Martha Hari. In anii celui de-al doilea razboi protejeaza in castelul de la Posada pe aviatorii englezi si americanii luati prizonieri. In 1943 initiaza tratative cu Aliatii la Istanbul. LANGA INIMA KRONPRINZ-ULUI O pasiune care va dura cateva decenii o apropie de Kronprinz, mostenitorul imparatului german Wilhelm al II-lea. Dragoste impartasita care ar putea sa fie baza unui mare film sau roman istoric, care ar trebui sa lamureasca influenta Marthei in politica Europei. Se apropia primul razboi mondial, saloanele politice erau framantate de aliantele adverse, iar cauzele puteau fi sustinute mai convingator de stelele care deschideau inimile barbatilor care luau deciziile. Memoriile Marthei lasau sa se citeasca printre randuri destinatia informatiilor exceptionale pe care le-a detinut in momentele-cheie ale istoriei Europei. BINEVENITA LA NIVEL INALT Era primita ori de cate ori voia la primul-ministru al Angliei, oricare au fost locatarii din Downing Street 10. Dragostea cu regele Spaniei Alfons al XIII-lea, cu lordul Thomson, cu Henry de Jouvenel sunt etapele unei vieti traite la o inalta intensitate, care o facea bine venita atat in saloanele lui Goring, maresalul lui Hitler, cat si la Casa Alba, ca oaspete al familiei Roosevelt.

.

.

.

Elena si Martha Bibescu au stralucit la Paris

Elena Bibescu a pretuit muzica romaneasca si a transmis la Paris farmecul tarii de bastina

Istoria familiei Bibescu arata un numar impresionant de personalitati care s-au impus nu numai in politica si administrare, ci si in arte. Elena Bibescu (1854-1902), nascuta Costaki Epureanu, a jucat un rol de frunte in viata culturala a Parisului timp de peste cinci decenii, intre anii 1880 si 1935. Studiul lui Mihai Dimitrie Sturdza scoate din negura istoriei pentru aducerea informatiilor in timpul prezent, personalitatea exceptionala a artistei.

DRAGOSTEA. Dupa doi ani de studii muzicale la Viena, Elena Costaki Epureanu este distinsa de Conservatorul Imperial cu o medalie si o diploma de onoare. Urmeaza cursuri timp de un an cu Anton Rubinstein, pianist de faima mondiala si director al Concertelor Imperiale ruse si a societatii muzicale din Petersburg. Tatal ei era presedinte al Consiliului de Ministri cand Elena s-a intors la Bucuresti in 1873. Printul Alexandru Bibescu asista la un concert al tinerei artiste si este fermecat. In doua saptamani vine logodna si apoi voiajul de nunta la Budapesta spre a-l vizita pe Frantz Liszt. Potrivit unui articol citat de Mihai Dimitrie Sturdza in "Enciclopedie…", Printesa Elena Bibescu s-a stabilit la Paris, unde "frecventa si primea tot ce arta si literatura puteau oferi mai stralucit in privinta inteligentei si talentului. Prieteni ei au fost Ambroise Thomas, Gounod, Sternfeld Heller."

ATENEU. De numele Elenei Bibescu sunt legate si primele concerte nationale organizate la Bucuresti in cadrul inceputurilor unei vieti muzicale de nivel european. Astfel, la recitalul oferit de ea la Teatrul National in decembrie 1881 sub patronajul lui Carmen Sylva si in prezenta perechii regale Elena Bibescu, interpreteaza partitura de pian din Uvertura la "Wilhelm Tell". Cu acea ocazie, Casa Boesendörfer din Viena a trimis primul pian de acea marca ce va fi utilizat in Romania. Salonul artistic de la Paris al printesei este unul din locurile in care se intalnesc elitele artistice. Seratele si concertele muzicale se vor desfasura alternativ la Paris si Bucuresti. In 1889, presa pariziana relata despre un concert interpretat la patru maini de cele doua cumnate, Printesa Ralu Brancoveanu si Printesa Elena Bibescu. La inceputul lui noiembrie 1889 ziarele romanesti anuntau sosirea la Bucuresti a celebrului pianist Paderewschi, recitalul sau urmand sa aiba loc in Ateneul Roman, proaspat construit. Tot de numele Elenei Bibescu sunt legate inceputurile carierei lui George Enescu. Elena Bibescu va concerta in dese randuri cu tanarul violonist de geniu, ajutandu-l pe acesta intr-o consacrare rapida. Printesa moare subit la Iasi in 1902, cand avea doar 48 de ani si se afla in plina celebritate in lumea muzicii.

AGENT CULTURAL

Elena Bibescu a avut un rol important ca agent cultural, de europenizare, intr-o Romanie in care, in afara de anturajul lui Carmen Sylva, aproape nimeni nu cunostea si nu stia sa aprecieze muzica clasica. Ea a incercat sa prezinte si muzica romaneasca in cosmopolitul Paris. In cazul specific al operei lui Marcel Proust, familia Bibescu a avut o influenta puternica. Elena si Anton Bibescu, Martha Bibescu, Ana Brancoveanu de Noailles, adica urmasii lui Gheorghe Voda Bibescu, au jucat un rol primordial in biografia marelui scriitor care declara: "Nimeni nu m-a inteles mai bine ca Antoine Bibesco". Aceasta marturie este intarita de Jean Cocteau: "Cele mai bune pagini despre Proust au fost scrise de printesa Marthe Bibesco". Astfel, se poate spune fara a gresi ca Proust a intrat in literatura romana insotit de Bibesti si Brancoveni.

CONSACRAREA LUI ENESCU

In salonul Elenei Bibescu, in 1897, George Enescu in varsta de 16 ani, acum elev al compozitorului Faure, este prezentat de compozitorul Saint-Saens lui Eduard Colonne, dirijor al unei formatii de renume. La putin timp dupa aceea, Enescu executa Poema Romana, intr-un recital de mare succes la Paris. Dupa un sir de concerte in care l-a acompaniat pe Enescu, tanarul muzician era consacrat, iar meritul protectoarei sale recunoscut. Muzicologii din perioada comunista au trecut sub tacere contributia "boieroaicei din Paris" la formarea la o varsta frageda a unei cariere exceptionale a lui Enescu.