Profesor navetist în România, cercetător de renume în SUA

E cunoscut în lumea academică mondială. Vladimir Arnold, Simon Donaldson sau Michael Atiyah, medaliaţi Fields (echivalentul Nobel în matematică), îl ştiu ca pe un coleg de nădejde, un frate mai mic. Marile universităţi ale lumii îi folosesc cartea ca manual. A plecat de la statutul de profesor care făcea naveta cu trenul la Târgu Frumos. Acum e cercetător cu renume.

Liviu Nicolaescu (46 de ani) se numără printre puţinii români al căror volum ştiinţific este utilizat ca manual în marile universităţi ale lumii. Cartea sa, un best-seller în domeniul matematicii, este o importantă lucrare de geometrie. Se numeşte "Lectures on the Geometry of Manifolds", a fost publicată de prestigioasa editură World Scientific în 1996 şi de atunci este cerută an de an de specialişti din toate colţurile lumii. Mai mult, meritele românului sunt evidente şi pe alte planuri. Mari matematicieni de pe mapamond, cum ar fi rusul Arnold, îl apreciază şi amintesc de el la reuniunile ştiinţifice la care iau parte. Povestea omului de ştiinţă român, care s-a realizat profesional peste hotare, începe în 1990, o dată cu Revoluţia şi deschiderea graniţelor ţării.

Pentru că nu existau în România destui specialişti în domeniul matematic pe care şi-l alesese, a plecat în SUA să-şi dea doctoratul chiar cu profesorul Tom Parker, de care era fascinat în perioada studenţiei. Câţiva ani mai târziu, a scos şi cartea. Astăzi, însuşi Tom Parker, cel care i-a condus doctoratul, îi foloseşte volumul de geometrie drept manual, recomandându-l studenţilor, aşa cum fac şi alţi iluştri profesori de la mari universităţi din SUA şi din Europa, după cum însuşi românul nostru susţine. Profesorul Liviu Nicolaescu a absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi în 1987. A primit repartiţie la o şcoală medie din Târgu Frumos, Iaşi, unde a şi făcut naveta câţiva ani, până în 1990. Pentru că a ştiut să plece la timp din ţară, astăzi este unul dintre cei mai buni specialişti în probleme de geometrie şi analiză globală din lume. Lucrează în cercetare, fiind profesor în Statele Unite, la Universitatea Notre Dame din Indiana.

S-a remarcat încă din ţară, dovedind o înzestrare ieşită din comun pentru matematică. Încă înainte de a pleca a fost preţuit. Pentru doctoratul pe care a început să-l pregătească în România, academicianul Viorel Barbu (profesorul român care l-a format şi căruia Nicolaescu îi poartă un deosebit respect) a făcut o excepţie de la regulă: nu i-a impus un subiect (ce venea de la minister), aşa cum se obişnuia, ci l-a lăsat pe el să-şi aleagă unul. Însă a plecat să-şi susţină teza de doctorat peste Ocean, mai ales că acolo se află mentorul său în domeniul preferat al matematicii, profesorul Parker.

"Am plecat în '90, a apărut un afiş la seminarul de matematică, unde mergeam pentru doctorat, că Şcoala Michigan State oferă poziţii doctorale. Era trecut şi numele lui Tom Parker, despre care citisem. Am făcut o cerere şi, cu recomandarea academicianului Barbu, am ajuns la Michigan State, care, chiar dacă nu este de talia Harvardului, este printre cele mai bune din lume. Am ieşit la un liman şi am obţinut rezultate care au avut aplicaţii, influenţă, am terminat doctoratul la 30 de ani." Acum câştigă undeva în jurul a 100.000 de dolari pe an. "Locuiesc într-un oraş mai mic şi costul vieţii este scăzut. Nu mă gândesc că n-am cu ce să plătesc chiria sau nu am ce mânca", glumeşte profesorul.

După doctoratul obţinut la Michigan State University, în 1994 a obţinut repede o slujbă în Canada, apoi s-a întors în SUA, în Indiana, la University of Notre Dame, unde este profesor asociat şi astăzi. Face şi cercetare, şi predă. Ca geometru, studiază formele. E vorba despre Topologie: "De exemplu, ce anume face ca figura mea să fie diferită de a celorlalţi. Vreau să înţeleg atributele formei. Într-o exprimare plastică - luăm o bucăţică de plastilină şi o deformăm, are o suprafaţă vălurită pe care apar vârfuri. Aflu în câte moduri pot să o deformez să apară, de exemplu, 1.000 de vârfuri.

În esenţă, forma emite nişte semnale şi, dacă numeri semnalele alea, ai o caracteristică a formei. Dacă ai o formă şi-ţi dă cinci semnale, iar altă formă dă şapte semnale, alea trebuie să fie diferite. În mod concret, pentru aceasta trebuie să rezolvi nişte ecuaţii cu derivate parţiale destul de sofisticate, e folosită analiza matematică, geometria". De rezultatele sale şi ale altor astfel de matematicieni este interesat până şi Pentagonul. "Domeniul meu de expertiză este analiza globală cu accent pe aplicaţiile geometrice ale ecuaţiilor diferenţiale parţiale eliptice."




Anul acesta s-a întors în ţară, a stat câteva zile cu mama sa, şi-a revăzut rudele. A fost fericit să discute din nou cu foştii colegi şi profesorii pe care i-a avut în România. Ne-am întâlnit şi a profitat de ocazie pentru a discuta despre problemele cu care se confruntă ţara în care s-a născut. Este la curent cu tot ce se întâmplă în ţară, pentru că se informează zilnic pe toate canalele media posibile, de la site-urile specializate de pe internet până la programele româneşti de televiziune. Îl preocupă soarta românilor, a ţării. De aceea, poate, văzând ce se petrece, spune că este convins că nu s-ar putea întoarce înapoi în nici o situaţie. E greu ca să-i asigure cineva climatul liber şi condiţiile de cercetare şi, mai ales, statutul financiar pe care îl are acum peste Ocean.

"Dacă aş veni, ar însemna să pot să fac ce vreau, or, nu prea ştiu cum", spune el. "Până anul trecut vedeam clar direcţia ascendentă a României, de la an la an. Din anul 2000 încoace, parcă a fost o explozie, s-a văzut creşterea economică. De anul trecut am simţit aşa, o adiere de furtună. Ceea ce m-a şocat a fost că, în ciuda faptului că tineri economişti şi statisticieni anunţau pe diverse canale media iminenţa unui regres, şi cifrele arătau clar cât va descreşte România, ei s-au făcut că nu văd, ca să spună acum că nu au ştiut. Au folosit prima tranşă de la FMI ca nişte idioţi, puteau să dea de lucru, să construiască canalizări, străzi, să ofere slujbe şi în final rămânea ceva. Aşa, banii s-au dus în gaură neagră. Din SUA se vede că există o elită extrem de bogată, care îşi epatează bogăţiile, şi pătura săracilor. Mi se pare strigător la cer cum deputaţi români se laudă la televizor cu colecţiile personale de ceasuri de mii de euro. Dacă în America s-ar face public nepotismul din conducere, s-ar lăsa cu închisoarea. Ai senzaţia că legile fie nu sunt suficient de severe, fie nu se respectă", spune profesorul Nicolaescu.


În România nu-i ca în America
Profesorul Nicolaescu se arată oripilat că e nevoie de decizia Parlamentului pentru ca unii dintre aleşi să fie puşi în urmărire pentru o faptă penală. "În SUA, puterile sunt separate, un procuror poate să-l dea în urmărire pe un congresman, poate să-l aresteze, nu e nevoie ca să ceară voie Congresului, cum e în România, unde Parlamentul are putere asupra procurorilor şi judecătorilor." Sfatul profesorului pentru tineri este să se prezinte de fiecare dată la vot dacă vor să aibă un viitor mai bun. "Mie preşedintele mi s-a părut puţin cam nerafinat, să zic aşa, politicos. A făcut o gafă politică atunci când a vorbit despre axa Washington - Londra - Bucureşti, în SUA a avut un ecou negativ această poziţie", mai spune profesorul Nicolaescu.

În ce priveşte nivelul de jos, de 500-600 de lei a unui profesor debutant, Nicolaescu nu ştie ce să creadă. În SUA, persoanele cu o calificare o duc bine. "În momentul în care ai o diplomă universitară trebuie să găseşti o slujbă bună. Educaţia este o garanţie pentru o viaţă mai bună. Iar ca să te poţi realiza nu îţi trebuie neamuri şi relaţii." Însă profesorul Nicolaescu a înţeles ce înseamnă să fii înjosit ca profesor, trăgând învăţăminte din umilinţa pe care a tras-o tatăl său, care a murit la doi ani după ce a ieşit la pensie tot din învăţământ. "Eu îmi ajut pe cât posibil rudele rămase în ţară." El mai spune că, din păcate, românii din SUA sunt neinformaţi: "Cred că de aceea au şi votat masiv cu Băsescu la alegeri, poate dacă ar fi urmărit media ar fi văzut realităţile şi nu s-ar fi ajuns aici", mai subliniază profesorul.