Ghidurile pentru colesterol, actualizate după 8 ani: scade limita pentru „colesterolul rău”

În fiecare an, bolile cardiovasculare provoacă cele mai multe decese la nivel mondial, iar colesterolul ridicat este o cauză majoră a acestor afecțiuni, inclusiv a infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral (AVC). Acesta este contextul în care experții medicali de la American College of Cardiology și American Heart Association au publicat, recent, noi ghiduri pentru gestionarea colesterolului ridicat, după 8 ani de la ultima actualizare (2018). Acestea includ recomandări pentru detectarea colesterolului ridicat la vârste mai mici, scăderea limitei considerate normale a „colesterolului rău” și personalizarea acestei limite în funcție de gradul de risc al fiecărei persoane, precum și metode îmbunătățite de calculare a riscului de infarct și AVC

Peste 20 de milioane de oameni mor anual din cauza bolilor cardiovasculare, în ciuda faptului că până la 80% dintre acestea pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc modificabili, iar colesterolul LDL – cunoscut ca și „colesterolul rău” - joacă un rol central în ateroscleroză, afecțiunea care stă la baza mai multor evenimente cardiovasculare majore. 

Prin urmare, noul ghid se concentrează foarte mult pe reducerea nivelurilor crescute de colesterol LDL (lipoproteine cu densitate joasă), dar şi a altor tipuri de grăsimi din sânge, precum lipoproteina(a), abreviată Lp(a).

Ținte mult mai stricte pentru LDL

Dacă vechiul ghid recomanda menținerea colesterolului rău sub 160 mg/dL, conform noilor ghiduri, ținta terapeutică pentru LDL este mai strictă și este împărțită în trei categorii, în funcție de nivelul de risc al fiecărei persoane: normal, mediu și înalt. Practic, asta înseamnă că definiția „normalului” a devenit acum personalizată.

Astfel, pentru prevenția primară:

• Cei fără risc de boli de inimă ar trebui să mențină LDL sub 100 mg/dL.

• Cei cu un risc mediu de boli de inimă ar trebui să mențină LDL sub 70 mg/dL.

Pentru prevenția secundară, la pacienții cu boală cardiovasculară și risc foarte mare de evenimente recurente (pacienții cu infarct sau AVC în antecedente), obiectivul este:

• LDL-colesterol să fie menținut sub 55 mg/dL.

Într-un editorial care însoțește noul ghid, Roger Blumenthal, președintele comitetului de redactare a documentului, a precizat că ghidurile viitoare vor recomanda, de asemenea, ca persoanele cu ateroscleroză moderată să urmărească să scadă nivelurile de LDL sub 55 mg/dL (în loc de 70 mg/dL, cum au recomandat acum), deoarece Ghidul din acest an a fost elaborat înaintea publicării rezultatelor unor noi studii clinice, care au demonstrat că scăderea LDL sub nivelurile recomandate anterior reduce semnificativ incidența evenimentelor cardiovasculare majore.

Hipercolesterolemia nu are simptome, în general, dar nivelurile ridicate de colesterol din vasele de sânge duc la acumularea de plăci de aterom şi îngustarea arterelor cu scăderea fluxului de sânge care ajunge la inimă, creier, rinichi şi alte părți ale organismului.

Un nou instrument pentru estimarea riscului cardiovascular

O noutate majoră a ghidului este introducerea unui calculator modern de risc cardiovascular – PREVENT (Predicting Risk of Cardiovascular Disease EVENTs) – recomandat pentru prevenția primară a bolii cardiovasculare aterosclerotice.

Practic, dacă vechea metodă evalua riscul doar pe o perioadă de 10 ani, luând în considerare trei factori principali (vârsta, nivelul colesterolului și valorile tensiunii arteriale), noua metodă ia în calcul mai mulți factori (inclusiv glicemia și sănătatea rinichilor) și estimează riscul de infarct sau AVC pe termen de 10 și 30 de ani pentru adulți. 

Spre deosebire de modelul anterior, care se aplică începând de la 40 de ani, noul calculator poate fi utilizat începând de la vârsta de 30 de ani. Autorii subliniază, de asemenea, că noul instrument se bazează pe date provenite de la 6,6 milioane de persoane, comparativ cu 26.000 în cazul modelului anterior.

Noul calculator oferă estimări mai precise și, pe baza rezultatelor, pacienții sunt clasificați în patru categorii de risc: risc scăzut (dacă este mai mic de 3%), risc borderline: 3–5%, risc intermediar: 5–9%, risc înalt: ≥10%

Aceste categorii ajută la ghidarea deciziilor terapeutice, inclusiv privind inițierea și dozarea tratamentului pentru scăderea nivelului de colesterol.

Testări suplimentare pentru evaluarea riscului

Totodată, noul ghid subliniază că evaluarea riscului cardiovascular nu trebuie să se bazeze exclusiv pe colesterolul LDL sau HDL. Deși HDL a fost considerat mult timp „colesterolul bun”, nivelurile crescute nu garantează absența riscului cardiovascular.

Astfel, autorii recomandă integrarea unor factori de risc suplimentari, care pot modifica estimarea individuală a riscului. Aceștia includ:

• anumite alte afecțiuni, precum: diabet, obezitate sau boală renală cronică, dar și boli inflamatorii cronice (de exemplu lupus sau artrită reumatoidă);

• antecedente familiale de boală cardiovasculară precoce;

• factori reproductivi, precum menopauza precoce, preeclampsia sau diabetul gestațional. 

De asemenea, anumiți biomarkeri pot evalua mai corect riscul cardiovascular:

• Lipoproteina(a) - se recomandată testarea Lp(a) cel puțin o dată în viață la adulți, deoarece nivelurile ridicate sunt în mare parte determinate genetic, fiind asociate cu un risc semnificativ crescut de evenimente cardiovasculare.

• Apolipoproteina B (apoB) poate fi utilă pentru evaluarea riscului rezidual la pacienții cu diabet, trigliceride crescute sau sindrom cardiometabolic.

• Proteina C reactivă ultrasensibilă și nivelurile crescute de trigliceride pot oferi informații suplimentare despre inflamația vasculară și riscul aterosclerotic.

• Calciu coronarian. Pentru pacienții la care estimarea riscului cardiovascular rămâne incertă, ghidul recomandă utilizarea scorului de calciu coronarian, deoarece această investigație poate detecta depunerile precoce de calciu și plăcile aterosclerotice din arterele coronare. 

Testarea colesterolului de la 9 ani, în familiile cu hipercolesterolemie

Noile ghiduri menționează, de asemenea, că riscul de colesterol ridicat apare chiar și la o vârstă fragedă, atât din cauza riscului genetic (istoricul familial), cât și a stilului de viață precar (mâncarea nesănătoasă și lipsa exercițiului fizic).

Prin urmare, ghidul recomandă screeningul colesterolului la toți copiii între 9 și 11 ani, dacă nu a fost efectuat anterior.

Pe de altă parte, noile recomandări insistă și asupra importanței obiceiurilor sănătoase, aplicabile pe termen lung, precum: 

• Dietă echilibrată - reducerea grăsimilor saturate și trans, creșterea consumului de fibre solubile (fasole, linte, ovăz) și pește bogat în Omega-3.

• Activitate fizică – cel puțin 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână și antrenamente de forță de două-trei ori pe săptămână.

• Somn adecvat - foarte important pentru sănătatea cardiovasculară.

• Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului.

Și în România una din patru persoane se află în evidența medicilor de familie cu o boală cardiovasculară. De asemenea, aproximativ jumătate dintre români își pierd viața din cauza bolilor aparatului circulator. 

Citește pe Antena3.ro

O femeie spune că cea mai bună idee din viața ei a fost să se mute pe o barcă. Ce economii face și ce a reușit să facă cu banii