x close

Avem o şcoală... ca afară

0
Autor: Alex Nedea 24 Aug 2017 - 13:50
Avem o şcoală... ca afară
Vezi galeria foto


Mulţi investitori germani de la noi din ţară îşi anticipau falimentul pentru că statul român a încetat să mai furnizeze forţă de muncă bine calificată. Au decis că nu pot rămâne impasibili la cum unii le ruinează businessul şi, odată cu el, viitorul ţării. Așa că au construit la Braşov, de la zero, o şcoală ca afară.

 

Braşov. Într-o sală cochetă, o profesoară le vorbeşte copiilor  despre un strung automatizat: „Deschidem «New define», alegem conturul...”. E limbajul pe care îl înţelege o maşinărie care se odihneşte într-un colţ al clasei, un utilaj care costă cât o şcoală nouă.

Târgu Jiu. Un profesor se chinuie să le explice elevilor cum se construieşte un circuit electric. Le arată mai mult din vorbe decât din fapte. Nu are niciodată ce îi trebuie. În vreme ce le vorbeşte, copiii încearcă să prindă într-un panou nişte piese, folosind şuruburi ruginite recuperate de la alte lucrări anterioare.

Braşov. În clasa de electronică, fiecare bancă are panoul ei electric. Seamănă cu o construcţie lego. Poţi scoate piese pentru a le rearanja în alte formaţii, în funcţie de ce vrei să obţii. Doar dotarea acestei clase a costat cât un apartament în centrul oraşului.

Târgu Jiu. Şurubul refuză să se înfigă în panoul din placaj putrezit. E din pricina şurubelniţei, care se învârte în gol. E atât de uzată, că fierul se răsucește în mânerul de plastic. Asta e imaginea şcolii profesionale româneşti: o instituție incapabilă să cumpere o şurubelniţă la doi lei bucata. Lecţia de electronică se termină mai repede decât ar fi trebuit. Circuitele la care au lucrat rămân neterminate, întrucât copiii au rămas fără conductori. Nişte banale cabluri pe care o şcoală cu profil energetic nu le poate cumpăra.

 

Investiţii masive, dar uşor de amortizat

 

Şcolile prezentate mai sus, cea de la Braşov şi cea la Târgu Jiu, sunt două fețe ale aceleiaşi ţări. Una a adoptat modelul german, cealaltă încearcă să se descurce cu cel românesc, a cărui singură strategie în ultimii 27 de ani a fost supravieţuirea. Școala din Gorj nu e un caz singular. Este imaginea fidelă a tot ce a ajuns învăţământul profesional în România. E peisajul pe care l-a găsit în 2012 Barbara Gerber, reprezentantul unei companii germane care fabrică componente auto, venită să deschidă, alături de alţi compatrioţi investitori, la Braşov, o şcoală profesională care să le furnizeze pe viitor angajaţii de care au nevoie. Mai întâi au făcut drumuri la primărie, cerând să reabiliteze o ruină rămasă în urma fostului Grup Şcolar Industrial Rulmentul, închis în urmă cu mai mulţi ani. Cei de la primărie, speriaţi că ar putea pierde atâţia investitori dacă nu fac nimic, au alocat un milion de lei pentru reparaţii. 

Apoi nemţii au început să adune elevi pentru nou-înfiinţata Şcoală Profesională Germană KRONSTADT. În primul an le-a fost cel mai greu. Părinţii, obişnuiţi cu imaginea dezastruoasă a învăţământului profesional de la noi, nu voiau să îşi lase copiii acolo. Străinii au trebuit să le promită burse lunare de câte 200 de lei și nici așa nu au apucat să umple cele câteva zeci de locuri. Astăzi sunt aproape 600, fiind mare competiţie la înscriere. Asta pentru că nemţii au investit continuu în dotarea şcolii cu utilaje şi echipamente de ultimă generaţie.

 

Utilaje care păreau din filmele SF

 

Cea mai scumpă achiziţie este un strung cu comandă numerică. O maşinărie capabilă să facă de una singură tot soiul de piese din metal. Copiii învaţă până la terminarea şcolii să manevreze utilajul cu ajutorul unui limbajul complicat. „E minunat pentru copii că pot pune, cu ajutorul acestui strung, partea teoretică în practică. Ei se pot familiariza nu numai cu lucrul pe hârtie, ci şi cu imaginea de ansamblu, cum se prelucrează piesa”, ne povesteşte profesoara Gabriela Pufu. Nici ea nu a ştiut să lucreze pe acest strung când a fost adus în şcoală. La facultatea pe care a absolvit-o nu aveau un utilaj atât de performant, aşa că Gabriela Pufu a fost la cursuri intensive în Austria pentru a şti să opereze utilajul şi să îi înveţe la rândul ei pe elevi.

Pe lângă clasa Gabrielei, de operator maşini-unelte cu comandă numerică, în şcoala de la Braşov mai sunt şi alte specializări: electromecanică, confecţioner articole din piele, sculer-matriţer şi sudor. Sudură predau şi cei de la şcoala din Târgu Jiu. Pentru că nu au suficient spaţiu în clasă, elevii sunt nevoiţi să sudeze afară, chiar şi iarna, pe ger. Noroc că nu au ce să sudeze prea mult timp din lipsă de materiale. Fierul îl aduc copiii de acasă, atunci când nu se taie din băncile școlii, prea vechi să mai fie folosite. Electrozii îi mai cumpără profesorii din banii lor. La Braşov, am găsit o clasă de sudură dotată de la A la Z. „Deviza noastră este «Ce-i în viaţă şi-n natură, nu-i nimic fără sudură!», se mândreşte profesorul Nicolae Popescu. Sudura e printre calificările cele mai deficitare pe piaţa forţei de muncă din România. Sunt companii dispuse să plătească peste o mie de euro salariu pentru un asemenea specialist. Dar elevii de la Braşov sunt deja rezervaţi de companiile germane. Căci nu există elev la KRONSTADT care să nu aibă loc de muncă asigurat la absolvire. Asta pentru că numărul de elevi şi specializările se stabilesc în funcţie de posturile vacante în companiile germane din oraş. Pentru a-i obișnui cu viitorul serviciu, elevii sunt duși în practică la viitorul loc de muncă. Fiecare elev de la Brașov are la activ cel puţin 2.000 de ore de practică în fabrică. În primul an, la fiecare o sută de ore de curs, 20 sunt practică și restul teorie. În ultimul an, raportul se inversează. Cam 80% practică şi 20% teorie.

 

Absolvenţii şcolilor româneşti duc o lipsă acută de practică. Se predă multă teorie, şi aceea învechită. La practică s-a renunțat în multe cazuri. Căci noi, românii, suntem experţi în a ne fura căciula. Deși legea obligă liceele să îi ducă pe elevi în practică, legea nu e decât o bucată de hârtie la Târgu Jiu. Cu toate că în documente figurează că elevii de aici fac practică la complexele energetice din judeţ, când am mers să vorbim cu copiii, niciunul nu văzuse întreprinderile cu pricina nici măcar din stradă. 

Deviza noastră este «Ce-i în viaţă şi-n natură, nu-i nimic fără sudură!»”,   profesorul Nicolae Popescu.

 

Cifră: 300.000 de elevi învăţau în anii '90 în şcolile profesionale din România. Astăzi, numărul lor a scăzut dramatic

 

Idee: Şcoala profesională este forma de învăţământ care are cei mai puţini elevi, doar 1,4% din totalul populaţiei aflate la vârsta şcolară. Asta, în condiţiile în care doar 80% dintre tinerii cu vârsta între 15 şi 18 ani participă la o formă sau alta de învăţământ. Restul de 20% au părăsit complet băncile şcolilor şi fie s-au angajat, fie stau acasă.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 2078


Mai multe titluri din categorie

SRI investește 4,6 mil. euro în „ploconul” primit de la Guvernul Ponta

SRI investește 4,6 mil. euro în „ploconul” primit de la Guvernul Ponta
Galerie Foto Peste 20,4 milioane de lei este suma pe care Serviciul Român de Informații, prin Directoratul de Comunicații și Tehnologia Informaţiei București, a atribu­it-o, zilele trecute, pentru achiziția unor lucr

Evaluatorul de casă al DNA a fost „arvunit” de o companie controlată de oamenii lui Puiu Popoviciu

Evaluatorul de casă al DNA a fost „arvunit” de o companie controlată de oamenii lui Puiu Popoviciu
Unul dintre experții de casă ai DNA, care a efectuat expertize controversate în cel puțin două dosare penale celebre, a fost angajat de una dintre companiile controlate de afaceristul Puiu Popoviciu pentru a...

Profesioniştii care nu mai timp să aștepte profesionalizarea

Profesioniştii care nu mai timp să aștepte profesionalizarea
Sfârșim serialul nostru despre învăţământul profesional prezentând şi o posibilă soluţie. Cel puţin temporară. Căci în România singura salvare sigură pare să fie cea î...

Partenerii lui Dorin Cocoş, în afacerea scandaloasă cu terenurile Aeroportului Băneasa

Partenerii lui Dorin Cocoş, în afacerea scandaloasă cu terenurile Aeroportului Băneasa
Faptul că afaceristul Dorin Cocoș „este băgat” în tot și în toate nu este doar o vorbă aruncată în vânt. Fosta soție a lui Dorin Cocoș și mamă a lui Alin Cocoș, Olguța...

Primul cuscru al țării și cele 34 de milioane aspirate de la IKEA

Primul cuscru al țării și cele 34 de milioane aspirate de la IKEA
Galerie Foto Bebe Ionescu, fostul cuscru al lui Traian Băsescu și fost socru al Elenei Băses­cu, figurează, împreună cu soția unui cunoscut afacerist, apropiat al lui Puiu Popoviciu, printre patronii fostei fabrici de...

Uraganul Irma, prin ochii unui român rămas blocat într-un hotel din Miami: „La fiecare rafală mai puternică aveam impresia că un metrou sau un tren trece pe lângă noi”

Uraganul Irma, prin ochii unui român rămas blocat într-un hotel din Miami: „La fiecare rafală mai puternică aveam impresia că un metrou sau un tren trece pe lângă noi”
Galerie Foto Uraganul Irma, format în Oceanul Atlantic după devastatorul uragan Harvey, a lovit Florida cu vânturi de peste 200 de kilometri la oră şi cu ploi torenţiale, a lăsat 560 de mii de locuinţe fără...

Experta care a șters prejudiciul din Dosarul „Flota”, angajată să identifice bunurile furate de Hayssam

Experta care a șters prejudiciul din Dosarul „Flota”, angajată să identifice bunurile furate de Hayssam
Într-unul dintre dosarele începute de Parchetul General în 2004 și finali­zate, în 2012, de DIICOT, cu trimiterea în judecată a sirianului Omar Hays­sam și a cumnatului acestuia,...

Dr. Mihai Măgureanu: Chirurgie fără bisturiu, pe coloana vertebrală

Dr. Mihai Măgureanu: Chirurgie fără bisturiu, pe coloana vertebrală
Durerile de spate sunt suferinţele care conduc cel mai mult la concedii medicale în toată lumea. Discul iese dintre vertebre, se umflă cu lichid sau are rupturi şi apar presiuni pe ramificaţiile nervoase,...

PDL-istul Marcel Hoară ridică la Snagov vile... suedeze

PDL-istul Marcel Hoară ridică la Snagov vile... suedeze
Marcel Hoară, unul dintre vechii reprezentanţi ai fostului Partid Democrat Liberal, introdus de guvernarea portocalie în afacerile cu energie ale statului, a definitivat proiectul imobiliar de lux pe care l-a...

Cum îşi şterg urmele fostul iubit al Ioanei Băsescu și fiul lui Mitică Dragomir

Cum îşi şterg urmele fostul iubit al Ioanei Băsescu și fiul lui Mitică Dragomir
Galerie Foto Giovanni Francesco, fostul iubit al Ioanei Băsescu, și fiul lui Mitică Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, Bogdan Dragomir, ambii trimiși în judecată de DNA în două dintre cel...

Un judecător o acuză pe „Controloarea DNA” de fabricare de probe și abuz în serviciu

Un judecător o acuză pe „Controloarea DNA” de fabricare de probe și abuz în serviciu
Galerie Foto Fostul judecător al Curții de Apel Oradea, Traian Munteanu, în prezent pensionat, a acuzat-o, în urmă cu 11 ani, pe șefa echipei de inspecție a Inspecției Judiciare, procuroarea Elena Rădescu,...

Băsescu, „naşul” primei afaceri imobiliare a Elenei Udrea. Povestea cartierului ANL “Lac Grivița”, locul de joacă al politicienilor

Băsescu, „naşul” primei afaceri imobiliare a Elenei Udrea. Povestea cartierului ANL “Lac Grivița”, locul de joacă al politicienilor
În timpul mandatelor de edil ale lui Traian Băsescu, Primăria Capitalei s-a dovedit a fi o instituție extrem de norocoasă, în privința donațiilor de pământuri intravilane pe care le-a primit din...

Băsescu, ocolit de DNA în afacerea terenurilor din Băneasa, donate ilegal de firma lui Puiu Popoviciu

Băsescu, ocolit de DNA în afacerea terenurilor din Băneasa, donate ilegal de firma lui Puiu Popoviciu
Galerie Foto  Afacerea terenurilor din nordul Capitalei, ale Universității de Ştiinţe Agricole București, unde omul de afaceri Puiu Popoviciu a construit unul dintre cele mai importante cartiere rezidențiale din Româ...

Procurorii maziliți de Kovesi atacă astăzi în plenul CSM

Procurorii maziliți de Kovesi atacă astăzi în plenul CSM
Contestațiile procurorilor Doru Țuluș și Mihaela Moraru Iorga, împotriva hotărârilor din luna iulie ale Secției pentru Procurori a CSM, prin care s-a decis revocarea celor doi din Direcţia Națională...

Iași: De la primărie, către firma „de casă” a edilului, încă 3 milioane de euro 

Iași: De la primărie, către firma „de casă” a edilului, încă 3 milioane de euro 
Seria afacerilor pe bani publici dintre Primă­ria Municipiului Iaşi, condusă de Mihai Chiri­ca, succesorul lui Gheorghe Nichita, și firma apropiată a actualului edil, SC Conest SA Iași, continuă. Un ultim...
Serviciul de email marketing furnizat de