x close

În satul românesc s-a răsturnat căruţa cu investiții proaste 

0
Autor: Alex Nedea 07 Mar 2017 - 19:30
În satul românesc s-a răsturnat căruţa cu investiții proaste 
Vezi galeria foto


Deși satele românești sunt printre  cele mai sărace locuri din Uniunea Europeană, nu toate cheltuielile sunt menite să îi aducă pe oamenii de aici mai aproape de secolul XXI. Uneori puținii bani care ajung sunt cheltuiți fără sens. Pe Apa Sâmbetei s-au dus milioane de euro până acum, fie de la Uniune Europeană, fie de la Guvern sau chiar din fonduri private.

 

Comuna hunedoreană Bătrâna încă trăiește în Evul Mediu Întunecat. Întunecat de-a binelea. Asta pentru că nu e nici  lumină electrică în trei din cele patru sate aparținătoare. În fiecare noapte în trei din cele patru sate care fac parte din această comună se lasă o beznă de început de lume. Nimeni niciodată nu a reușit să aducă rețeaua electrică de la care se adapă toată civilizația secolului XXI. În casa lor bătrânească, sub o lampă cu gaz îi găsim luminați pe soții Toma, localnici de-o viață în satul Fața Roșie. „Uite-așa ne afumăm în fiecare noapte, ca moșii 'ăi bătrâni”, ne spune doamna Toma din întuneric în timp ce lumina portocalie a lămpii abia îi luminează vârful nasului și un obraz.

 

Mirajul internetului în beznă

În ciuda  faptului că oamenii din localitate au rămas undeva în secolul 18, planeta a continuat să se învârtă, să evolueze şi fără comuna Bătrâna. Iar zilnic noi şi noi invenții apăreau pe lumea aceasta. Cum ar fi internetul. Care a ajuns fără să şi-l dorească nimeni chiar în satele fără curent. Domnul Toma, om politic local, fost consilier la primărie în mai multe mandate, își amintește de cel mai ciudat eveniment din câte a văzut satul lui. Într-o zi a anului 2010 s-a trezit că pe ulița lui niște oameni înălțau stâlpi din lemn, nou-nouți. I-a sărit inima din piept de bucurie. „Am zis că ne bagă curentul!”. Lucrătorii s-au apropiat de el și l-au întrebat: „ Ne lăsați să facem niște gropi în fața porții dumneavoastră să ridicăm stâlpi?”. „Da!” a exclamat Ioan Toma. Cu gândul la curent i-ar fi lăsat să-i facă gropi și sub casă. Abia mai pe urmă i-a întrebat: „Dar ce băgați?”. ”«Internet?», mi-au zis. Zic: «Na, bine atunci!». Eu nici nu știam nici ce e ăla internet”. Și nu era orice fel de internet. Era fibră optică groasă de un deget cât să încapă prin el e-mailurile unei țări întregi. Așa s-a întâmplat ca în satul unde toată lumea încă aștepta să ajungă o invenție a secolului 19- iluminatul electric, cineva de la sine putere venise fără ca nimeni să ceară și le-a adus o invenție mai nouă cu 200 de ani- fibră optică. Lucurile nu ar fi fost neapărat rele dacă cineva ar inventa și cum se poate folosi cineva de internet fără să se folosească implicit și de energie electrică.

 

Stâlpii minune, folosiţi drept lemn de foc

Investiția extrem de dubioasă nu a funcționat niciodată căci în iarna următoare natura a învins tehnologia. „În anul acela a nins pe 13 noiembrie. A fost frunza în pom necăzută și a venit o zăpadă de 50 de centimetru și a dărâmat pădurea pe fibră”, ne-a spus viceprimarul Cornel Moldovan . Apoi încet încet investiția miraculoasă a început să dispară stâlp după stâlp. Căci cineva i-a găsit o întrebuințare care ține mai puțin de societatea informațională: lemn numai bun de pus pe foc . Astăzi, la mai bine de cinci ani de atunci, din  minunea tehnicii moderne abia mai poți zări din loc în loc câte un stâlp care a supraviețuit miraculos. „Aș zice că 85% din investiție s-a dus pe Apa Sâmbetei”, aproximează primarul Radu Herciu. Nici edilul nu are prea multe date despre inițiativa dubioasă de a aduce internet într-un sat fără curent electric așa că puținele informații ajunse aici au fost înflorite de localnici până au căpătat statutul de legendă: „E doar o bănuială: s-a renunțat pentru că cineva și-a dat seama că pusese căruța înaintea boilor Din ce se aude s-ar fi dorit ca zonele astea mai sărace să fie într-o legătură mai bună cu Consiliul Județean și să fi făcut o legătură computerizată, să se poată intra în baza noastră de date fără a mai trebui să se raporteze tot felul de date telefonic”. Printr-un document remis Jurnalului Național, reprezentanții Consiliul Județean Hunedoara neagă însă că ar fi avut în plan dotarea cu fibră optică a satelor neelectrificate și spun că totul a fost o inițiativă privată a unei companii de telefonie care „ a înaintat o documentație tehnică pentru obiectivul de investiții: «Rețea de transport cablu fibre optice între localitățile Roșcani și Bătrâna» prin care solicită obținerea acordului Consiliului Județean Hunedoara în calitatea sa de administrator al drumurilor județene din județul Hunedoara cu privire la amplasarea stâlpilor de susținere a cablurilor de fibră optică. În urma analizării documentației tehnice, Consiliul Județean Hunedoara  a emis aviz favorabil prin are a impus anumite condiții tehnice referitoare la amplasarea stâlpilor de susținere a cablului de fibră optică”.

Astăzi primarul Radu Herciu încercă să găsească un rost la toată această risipă de bani, fie ei și privați. A contactat  de curând compania care a înălțat cablurile. „Fiind un om de-al satului și apreciind că aici s-au niște bani am dat un telefon să văd : chiar nu e nimeni interesat de ce s-a întâmplat cu investiția, că dispare? Am zis să îi sun eu, ca nu care cumva cineva să mă tragă la răspundere că nu am raportat situația. Și cei de la firmă mi-au zis să luăm noi în custodie această lucrare. Bineînțeles că am refuzat. Cum să luăm? Ce să luăm? O lucrare făcută praf? Să fim paznici la ceva ce nu mai există?”.

 

Aşa arată una dintre investiţiile rurale. Parcurile de la sate sunt de cele mai multe ori locul unde păşunează vitele

 

Parcurile de lângă cimitir şi groapa de gunoi

 Investiția de la Bătrâna nu e decât o mică picătură dintr-un ocean de cheltuieli fără cap făcute în vatra satului românesc.  În comuna brăileană Stăncuța s-au cheltuit sute de mii de lei pentru amenajarea a două parcuri. Ambele amplasate parcă în ciuda locuitorilor: unul lângă cimitir, altul pe groapa de gunoi. În ele nu prea vezi picior de localnic și au fost repede năpădite de buruieni. În ele se pare că s-a răsturnat camionul cu pubele căci din jumătate în jumătate de metru găsești câte un coș de gunoi.  Sunt aproape 200 de coșuri aliniate frumos, de parcă ai fi  o expoziție cu vânzare. Nu se știe exact utilitatea lor dar se știe ce nu pot face cu siguranță: să atragă  turistul, cetățeanul, votantul la o plimbare printre cele două fântâni arteziene(fără apă). Așa că parcurile sunt pustii mai tot timpul. Guvernul României a cheltuit milioane de euro pentru dotarea satelor cu astfel de „zone verzi”, astfel că multe comune fără ulițe pietruite sau rețea de gaze s-au trezit la schimb cu băncuțe și panseluțe. O altă sumă considerabilă a cheltuit-o tot Guvernul pentru înălțarea în mediul rural a peste 150 de săli de sport. Unele dintre ele utile, altele rămase pustii la ani după inaugurare. Acum doi ani a devenit celebru cazul sălii de sport din comuna Fizeșu Gherlii, o investiție de un milion de lei care a căpătat o întrebuințare inedită: hambar pentru preotul satului. Adică pur și simplu prelatul și-a depozitat grâul în locul unde ar fi trebuit să fie saltelele de gimnastică ale copiilor. Primarul s-a scuzat atunci spunând că localitatea lui are prea puțini copii pentru a justifica să încălzeacă o ditamai sala de sport.

 

„În anul acela a nins pe 13 noiembrie. A fost frunza în pom necăzută și a venit o zăpadă de 50 de centimetru și a dărâmat pădurea pe fibră. Aș zice că 85% din investiție s-a dus pe Apa Sâmbetei”, primarul Radu Herciu

 

In România, există peste 100.000 de  gospodării neelectrificate, care nu sunt conectate la reţele de gaze naturale şi care nu deţin propria infrastructură de transport. Majoritatea celor care nu au curent electric locuiesc în zone rurale izolate. Cele mai multe sate total neelectrificate se găsesc în judeţe precum Harghita, Caras Severin şi Alba, fiind urmate de Vaslui, Botoşani, Braşov şi Sibiu.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 3165


Mai multe titluri din categorie

Război în instanță pentru 700 de lei între doi milionari în euro

Război în instanță pentru 700 de lei între doi milionari în euro
Galerie Foto Firma lui Gheorghe Stelian, zis „Stelu”, care a preluat, în urmă cu șase ani, de la stat, Complexul Hotelier Mamaia, este executată silit de o firmă controlată de un fost deputat al Partidului...

Răsvan Popescu - scriitorul din casa cu flori, terasă și o pisică

Răsvan Popescu - scriitorul din casa cu flori, terasă și o pisică
Jurnalistul și scriitorul Răsvan Popescu s-a întors la dragostea dintâi, proza scurtă. A lansat în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest volumul “Peștele cu aripi”, dedicat...

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 
Galerie Foto Cu câteva luni înainte să fie arestat în dosarul „Microsoft 1”, afaceristul Dorin Cocoș a devenit co-asociat în firma de hoteluri pe care o deține, SC Euro Hotels International Co....

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 
RCS&RDS SA vinde curent electric către instituțiile statului, chiar în timp ce se află în litigiu cu Guvernul României, într-un proces deschis de două companii afiliate grupului coordonat ...

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 
Fostul deputat PSD Oana Nicu­lescu-Mizil Ștefănescu, partenera de viață a lui Marian Vanghelie, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, privitor la constatarea incompatibilității,...

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 
În perioada în care Sorin Blejnar conducea Agenţia Națională de Administra­re Fiscală, și-a adus în subordine o colegă a soției sale dintr-o renumită casă de avocatură. Ioana Toma, pe...

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte
Românii care ajung la tribunal, pentru diverse probleme de drept civil sau comercial, au de doi ani alternativa Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat. Costurile sunt la jumătate față de cele din...

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor
În episodul trecut vă arătam cum nu au reuşit o mare parte din satele româneşti să iasă din evul mediu, deşi fonduri de la Bruxelles pentru asta ar fi existat. Astăzi vă arătăm cum s-au tocat...

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană
Care sunt semnele unei boli de inimă? Când rezolvarea se face cu montarea de stenturi, fără chirurgie? Când gravitatea afecţiunii impune chirurgia cardiacă cu deschiderea unui traseu paralel prin...

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul de holdinguri ce au acţionari autohtoni în totalul grupurilor de firme care activează în...

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici
Galerie Foto Ministerul Justiției a deținut, până în anul 2008, o companie ce avea, la rândul ei, mai multe sucursale care produceau mobilier, construcții metalice, îmbrăcăminte sau produse din lemn,...

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe cătune izolate din Banat cu civilizația. Aici, oamenii nu duc grija banilor și au...
Serviciul de email marketing furnizat de