x close

Marea batjocorire a Înaltei Doamne

0
Autor: Alex Nedea 28 Feb 2017 - 17:40
Marea batjocorire a Înaltei Doamne
Vezi galeria foto


Casa în care s-a născut și a trăit “Înalta Doamnă a României”, Elena Cuza, zace în ruine fără ca niciun reprezentant al țării pe care a „nășit-o” să fi  făcut investiții minime în ultimul sfert de veac. Conacul a avut o istorie zbuciumată reușind să scape neafectat din Răscoala din 1907 ca să moară după Revoluția din 1989.

 

E 12 mai 1844, început de vară. Un tânăr în uniformă militară de ofițer, cu o mustață care se unește de o barbă rară, lăsată crescută doar la pomeți, pășește pe pardoseala de lemn a celei mai impozante case din ținutul Vasluiului. Suntem la reședința familiei Rosetti-Solești așezată pe drumul care duce la Iași. Conacul nu are decât vreo 20 de ani. L-a ridicat în tinerețe postelnicul Iordache Rosetti în stil neoclasic, după ultima modă a acelor vremuri și toată lumea era de acord că nu sunt multe asemenea case în toată Moldova. Avea odăi să cazeze toată boierimea locului, 15 camere decorate în stuc, încălzite cu sobe de teracotă moderne, încăperi dispuse simetric în jurul unui hol central. Ofițerul a traversat acest hol, a coborât scara monumentală din lemn cu balustradă sculptată și a ieșit în lumina soarelui de vară în curtea cu stejari seculari. El e Alexandru, fiul ispravnicului Ioan Cuza și se găsește astăzi în casa familiei Rosetti pentru a se căsători cu Elena, fata boierului. Tinerii proaspăt căsătoriți vor scrie istorie. Peste 15 veri Alexandru va deveni domnitorul unui nou stat european, România, iar Elena va fi întâia primă doamnă a țării, „Înalta Doamnă a României”.

 

La distanţă de doar 173 de ani. Dezastru pe linie

Astăzi suntem tot la conacul Rosetti-Soleşti, la 173 de ani de la acea nuntă, dar nimic din ce era atunci nu mai este. A dispărut și pardoseala din lemn, și scara monumentală până și mozaicurile de pe pereți au fost rase. Rasă e și tencuiala, lăsând la vedere o cărămidă măruntă ciuruită de ploi și de vând. Din ferestre au mai rămas doar tocurile din lemn, acoperișul e numai găuri prin care se vede scheletul din lemn putred al podului, rășchirat ca oasele unei mâini descărnate. Dintr-un reper pentru istoria națională locul a ajuns doar o rușine națională.

 

Cum s-a ajuns aici

După moartea postelnicului Iordache Rosetti, conacul a intrat succesiv în proprietatea mai multor membri ai familiei printre care Theodor, om politic important, ministru în mai multe mandate și prim-ministru în 1888-1889. Renumele familiei a salvat conacul în timpul răscoalei țărănești din 1907 când proprietarul de atunci, Gheorghe Rosetti, a bătut în poartă o placă ce amintea răsculaților că moșia a aparținut lui Alexandru Ioan Cuza care a dat pământ țăranilor în vremea domniei. Doi ani mai apoi aici avea să fie adusă și înmormântată Elena Cuza, decedată la Piatra Neamț la vârsta de 83 de ani. După Al Doilea Război casa a fost naționalizat și a intrat în proprietatea Sfatului Popular al comunei Solești care a transformat cele 15 camere în săli de clasă pentru școala din sat lucru care a reușit să conserve clădirea până în 1977 când, după cutremur, în urma avariilor la structura de rezistență casa a fost evacuată. Datorită importanței istorice netăgăduite nici de autoritățile comuniste, construcția a intrat într-un proiect de restaurare care să respecte întocmai finisajele originale însă cooperativa de construcții din Vaslui căreia îi căzuse în sarcină lucrarea a executat necorespunzător o parte din lucrări. Drept pentru care lucrările au fost stopate. Clădirea a trecut apoi în administrarea Trustului  I.A.S Vaslui unde a rămas, neterminată, până la evenimentele din 1989 când conacul a fost complet abandonat. Așa este și astăzi.

 

Lupta cu morile de vânt

 „Dumnezeule, e o parte importanta din istorie!”, exclamă directorul Muzeului Județean Vaslui, Ramona Mocanu când vorbește despre conac. „Arată într-un mod deplorabil și să știți că am făcut toate demersurile peste tot, la Consiliul Județean, la Prefectură, unde vreți dumneavoastră, ne-am străduit în toate direcțiile”.  Muzeul păstrează încă o parte din mobila din conac, salvată după război, și care a aparținut familie Rosetti-Solești: o oglindă, un scrin, chiar și un leagăn în care se presupune că a crescut copilul Elena Cuza. Toate obiectele au fost așezate frumos într-o expoziție permanentă la sediul muzeului în speranța că o dată și o dată vor reveni înapoi în interiorul conacului. Mona Bujor, primarul din Solești, spune că după 1989 clădirea a intrat în administrarea Consiliului Local, dar ar fi fost imposibilă reabilitarea lui din fondurile localității. Nici 60 de ani nu ar fi fost suficienți pentru a strânge o sumă atât de mare. Ar fi putut folosi fonduri europene sau de la guvern numai că i-a împiedicat faptul că nu aveau calitatea de proprietari. Așa că în 2005 primarul s-a gândit că ultima șansă este să identifice  urmașii familie Rosetti-Solești. După o muncă de detectiv  a dat peste două doamne în vârstă cu domicilii în străinătate. „M-am gândit că doar dacă vom găsi moștenitorii vom putea face ceva. În ideea ca proprietarii de drept să doneze apoi clădirea Primăriei sau Statului, cuiva îndreptățit din această țară să acceseze fonduri europene”. A urmat apoi ani lungi de procese prin care se revendica proprietatea.  Anul trecut procesul s-a terminat iar noii proprietari urmează să stabilească o sumă de bani pentru care sunt dispuși să renunțe la conac. Inițial a fost avansată suma de 200.000 de euro, mult prea mare pentru posibilitățile primăriei  „Eu mă aștept ca suma inițială să se micșoreze, pentru că oricum din bugetul local nu o vom putea plăti și atunci va trebui să facem apel către Ministerul Culturii. Am cerut o evaluare autorizată a întregului imobil pentru a ști care e valoarea lui de piață. Așa s-a stabilit că prețul real al pieței este undeva la 55 de mii de euro”, spune primarul Mona Bujor. Ar avea planuri mari cu clădirea: „ Vrem să îl introducem în circuitul turistic căci dacă aici s-a născut, a trăit și este înmormântată prima doamnă a României.  Nici nu suntem într-o zonă îndepărtată, turistul nu trebuie să se abată de la drumul principal zeci de kilometri. Suntem chiar la Drumul Național 24 care leagă Vaslui de Iași”.

„Arată într-un mod deplorabil și să știți că am făcut toate demersurile peste tot, la Consiliul Județean, la Prefectură, unde vreți dumneavoastră, ne-am străduit în toate direcțiile”, directorul Muzeului Județean Vaslui, Ramona Mocanu

În 2005 primarul  din Soleşti s-a gândit că ultima șansă este să identifice  urmașii . După o muncă de detectiv  a dat peste două doamne în vârstă cu domicilii în străinătate. Acum însă, are nevoie de bani pentru a le despăgubi pe urmaşele familiei Rosetti-Solești

Foto Alexandrina Ciubotari


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 3947


Mai multe titluri din categorie

Război în instanță pentru 700 de lei între doi milionari în euro

Război în instanță pentru 700 de lei între doi milionari în euro
Galerie Foto Firma lui Gheorghe Stelian, zis „Stelu”, care a preluat, în urmă cu șase ani, de la stat, Complexul Hotelier Mamaia, este executată silit de o firmă controlată de un fost deputat al Partidului...

Răsvan Popescu - scriitorul din casa cu flori, terasă și o pisică

Răsvan Popescu - scriitorul din casa cu flori, terasă și o pisică
Jurnalistul și scriitorul Răsvan Popescu s-a întors la dragostea dintâi, proza scurtă. A lansat în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest volumul “Peștele cu aripi”, dedicat...

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 
Galerie Foto Cu câteva luni înainte să fie arestat în dosarul „Microsoft 1”, afaceristul Dorin Cocoș a devenit co-asociat în firma de hoteluri pe care o deține, SC Euro Hotels International Co....

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 
RCS&RDS SA vinde curent electric către instituțiile statului, chiar în timp ce se află în litigiu cu Guvernul României, într-un proces deschis de două companii afiliate grupului coordonat ...

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 
Fostul deputat PSD Oana Nicu­lescu-Mizil Ștefănescu, partenera de viață a lui Marian Vanghelie, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, privitor la constatarea incompatibilității,...

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 
În perioada în care Sorin Blejnar conducea Agenţia Națională de Administra­re Fiscală, și-a adus în subordine o colegă a soției sale dintr-o renumită casă de avocatură. Ioana Toma, pe...

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte
Românii care ajung la tribunal, pentru diverse probleme de drept civil sau comercial, au de doi ani alternativa Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat. Costurile sunt la jumătate față de cele din...

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor
În episodul trecut vă arătam cum nu au reuşit o mare parte din satele româneşti să iasă din evul mediu, deşi fonduri de la Bruxelles pentru asta ar fi existat. Astăzi vă arătăm cum s-au tocat...

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană
Care sunt semnele unei boli de inimă? Când rezolvarea se face cu montarea de stenturi, fără chirurgie? Când gravitatea afecţiunii impune chirurgia cardiacă cu deschiderea unui traseu paralel prin...

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul de holdinguri ce au acţionari autohtoni în totalul grupurilor de firme care activează în...

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici
Galerie Foto Ministerul Justiției a deținut, până în anul 2008, o companie ce avea, la rândul ei, mai multe sucursale care produceau mobilier, construcții metalice, îmbrăcăminte sau produse din lemn,...

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe cătune izolate din Banat cu civilizația. Aici, oamenii nu duc grija banilor și au...
Serviciul de email marketing furnizat de