x close

Marea batjocorire a Înaltei Doamne

0
Autor: Alex Nedea 28 Feb 2017 - 17:40
Marea batjocorire a Înaltei Doamne
Vezi galeria foto


Casa în care s-a născut și a trăit “Înalta Doamnă a României”, Elena Cuza, zace în ruine fără ca niciun reprezentant al țării pe care a „nășit-o” să fi  făcut investiții minime în ultimul sfert de veac. Conacul a avut o istorie zbuciumată reușind să scape neafectat din Răscoala din 1907 ca să moară după Revoluția din 1989.

 

E 12 mai 1844, început de vară. Un tânăr în uniformă militară de ofițer, cu o mustață care se unește de o barbă rară, lăsată crescută doar la pomeți, pășește pe pardoseala de lemn a celei mai impozante case din ținutul Vasluiului. Suntem la reședința familiei Rosetti-Solești așezată pe drumul care duce la Iași. Conacul nu are decât vreo 20 de ani. L-a ridicat în tinerețe postelnicul Iordache Rosetti în stil neoclasic, după ultima modă a acelor vremuri și toată lumea era de acord că nu sunt multe asemenea case în toată Moldova. Avea odăi să cazeze toată boierimea locului, 15 camere decorate în stuc, încălzite cu sobe de teracotă moderne, încăperi dispuse simetric în jurul unui hol central. Ofițerul a traversat acest hol, a coborât scara monumentală din lemn cu balustradă sculptată și a ieșit în lumina soarelui de vară în curtea cu stejari seculari. El e Alexandru, fiul ispravnicului Ioan Cuza și se găsește astăzi în casa familiei Rosetti pentru a se căsători cu Elena, fata boierului. Tinerii proaspăt căsătoriți vor scrie istorie. Peste 15 veri Alexandru va deveni domnitorul unui nou stat european, România, iar Elena va fi întâia primă doamnă a țării, „Înalta Doamnă a României”.

 

La distanţă de doar 173 de ani. Dezastru pe linie

Astăzi suntem tot la conacul Rosetti-Soleşti, la 173 de ani de la acea nuntă, dar nimic din ce era atunci nu mai este. A dispărut și pardoseala din lemn, și scara monumentală până și mozaicurile de pe pereți au fost rase. Rasă e și tencuiala, lăsând la vedere o cărămidă măruntă ciuruită de ploi și de vând. Din ferestre au mai rămas doar tocurile din lemn, acoperișul e numai găuri prin care se vede scheletul din lemn putred al podului, rășchirat ca oasele unei mâini descărnate. Dintr-un reper pentru istoria națională locul a ajuns doar o rușine națională.

 

Cum s-a ajuns aici

După moartea postelnicului Iordache Rosetti, conacul a intrat succesiv în proprietatea mai multor membri ai familiei printre care Theodor, om politic important, ministru în mai multe mandate și prim-ministru în 1888-1889. Renumele familiei a salvat conacul în timpul răscoalei țărănești din 1907 când proprietarul de atunci, Gheorghe Rosetti, a bătut în poartă o placă ce amintea răsculaților că moșia a aparținut lui Alexandru Ioan Cuza care a dat pământ țăranilor în vremea domniei. Doi ani mai apoi aici avea să fie adusă și înmormântată Elena Cuza, decedată la Piatra Neamț la vârsta de 83 de ani. După Al Doilea Război casa a fost naționalizat și a intrat în proprietatea Sfatului Popular al comunei Solești care a transformat cele 15 camere în săli de clasă pentru școala din sat lucru care a reușit să conserve clădirea până în 1977 când, după cutremur, în urma avariilor la structura de rezistență casa a fost evacuată. Datorită importanței istorice netăgăduite nici de autoritățile comuniste, construcția a intrat într-un proiect de restaurare care să respecte întocmai finisajele originale însă cooperativa de construcții din Vaslui căreia îi căzuse în sarcină lucrarea a executat necorespunzător o parte din lucrări. Drept pentru care lucrările au fost stopate. Clădirea a trecut apoi în administrarea Trustului  I.A.S Vaslui unde a rămas, neterminată, până la evenimentele din 1989 când conacul a fost complet abandonat. Așa este și astăzi.

 

Lupta cu morile de vânt

 „Dumnezeule, e o parte importanta din istorie!”, exclamă directorul Muzeului Județean Vaslui, Ramona Mocanu când vorbește despre conac. „Arată într-un mod deplorabil și să știți că am făcut toate demersurile peste tot, la Consiliul Județean, la Prefectură, unde vreți dumneavoastră, ne-am străduit în toate direcțiile”.  Muzeul păstrează încă o parte din mobila din conac, salvată după război, și care a aparținut familie Rosetti-Solești: o oglindă, un scrin, chiar și un leagăn în care se presupune că a crescut copilul Elena Cuza. Toate obiectele au fost așezate frumos într-o expoziție permanentă la sediul muzeului în speranța că o dată și o dată vor reveni înapoi în interiorul conacului. Mona Bujor, primarul din Solești, spune că după 1989 clădirea a intrat în administrarea Consiliului Local, dar ar fi fost imposibilă reabilitarea lui din fondurile localității. Nici 60 de ani nu ar fi fost suficienți pentru a strânge o sumă atât de mare. Ar fi putut folosi fonduri europene sau de la guvern numai că i-a împiedicat faptul că nu aveau calitatea de proprietari. Așa că în 2005 primarul s-a gândit că ultima șansă este să identifice  urmașii familie Rosetti-Solești. După o muncă de detectiv  a dat peste două doamne în vârstă cu domicilii în străinătate. „M-am gândit că doar dacă vom găsi moștenitorii vom putea face ceva. În ideea ca proprietarii de drept să doneze apoi clădirea Primăriei sau Statului, cuiva îndreptățit din această țară să acceseze fonduri europene”. A urmat apoi ani lungi de procese prin care se revendica proprietatea.  Anul trecut procesul s-a terminat iar noii proprietari urmează să stabilească o sumă de bani pentru care sunt dispuși să renunțe la conac. Inițial a fost avansată suma de 200.000 de euro, mult prea mare pentru posibilitățile primăriei  „Eu mă aștept ca suma inițială să se micșoreze, pentru că oricum din bugetul local nu o vom putea plăti și atunci va trebui să facem apel către Ministerul Culturii. Am cerut o evaluare autorizată a întregului imobil pentru a ști care e valoarea lui de piață. Așa s-a stabilit că prețul real al pieței este undeva la 55 de mii de euro”, spune primarul Mona Bujor. Ar avea planuri mari cu clădirea: „ Vrem să îl introducem în circuitul turistic căci dacă aici s-a născut, a trăit și este înmormântată prima doamnă a României.  Nici nu suntem într-o zonă îndepărtată, turistul nu trebuie să se abată de la drumul principal zeci de kilometri. Suntem chiar la Drumul Național 24 care leagă Vaslui de Iași”.

„Arată într-un mod deplorabil și să știți că am făcut toate demersurile peste tot, la Consiliul Județean, la Prefectură, unde vreți dumneavoastră, ne-am străduit în toate direcțiile”, directorul Muzeului Județean Vaslui, Ramona Mocanu

În 2005 primarul  din Soleşti s-a gândit că ultima șansă este să identifice  urmașii . După o muncă de detectiv  a dat peste două doamne în vârstă cu domicilii în străinătate. Acum însă, are nevoie de bani pentru a le despăgubi pe urmaşele familiei Rosetti-Solești

Foto Alexandrina Ciubotari


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ioana Petrescu: Societatea nu se mai simte reprezentată de clasa politică

Ioana Petrescu: Societatea nu se mai simte reprezentată de clasa politică
România traversează o perioadă în care la vârful politicii se succed persoane mediocre și lipsite de viziune. Este nevoie ca acest vid să fie umplut de lideri autentici, care şi-au dovedit...

Primăria lui Boc atrage finanțare europeană cu ajutorul firmei fondate de o “penală” din dosarul lui Adomniței

Primăria lui Boc atrage finanțare europeană cu ajutorul firmei fondate de o “penală” din dosarul lui Adomniței
Galerie Foto O companie de consultanță, fondată de fosta directoare a Direcției de Dezvoltare din Consiliul Judeţean Iași, trimisă în judecată pentru corupție și fals intelectual, alături de fostul președinte al...

Radu Tudor: Zero autostrăzi şi spitale noi, cea mai mare greşeală a clasei politice

Radu Tudor: Zero autostrăzi şi spitale noi, cea mai mare greşeală a clasei politice
Infrastructura jalnică, lipsa marilor investiţii, dezvoltarea haotică, lipsa unei viziuni clare privind domeniile în care trebuie investite miliardele statului şi din fondurile europene,  ţin departe...

Teodor Manta: O nouă clasă de politicieni ar putea schimba în bine evoluţia ţării

Teodor Manta: O nouă clasă de politicieni ar putea schimba în bine evoluţia ţării
Sistemul învechit şi inflexibil de gândire a unei părți a românilor și lipsa de motivație și inițiativă a societății ca întreg nu oferă perspective prea favorabile pentru viitor, fiind...

Tel Drum, obligată să ramburseze anticipat liniile de credit, după instituirea sechestrelor asigurătorii

Tel Drum, obligată să ramburseze anticipat liniile de credit, după instituirea sechestrelor asigurătorii
“Măsurile asigurătorii dispuse în cadrul dosarului penal nu sunt incompatibile cu procedura insolvenței”, precizează judecătorul sindic Mariana Nuți Dobrin, de la Secția Civilă a Tribunalului...

Dan Dungaciu: “România a căzut de pe hartă, iar asta nu e asumat de către nimeni”

Dan Dungaciu: “România a căzut de pe hartă, iar asta nu e asumat de către nimeni”
Nu am fructificat aproape deloc – dincolo de anumite avantaje economice – faptul de a fi membru UE și NATO în această regiune. România a ajuns într-o criză internă fără precedent din...

Doctor Mircea Penescu: „Rinichii separă binele de rău în organism”

Doctor Mircea Penescu: „Rinichii separă binele de rău în organism”
Când atât de importantul sistem renal nu-şi mai îndeplineşte rolurile complexe, se deteriorează analizele, cresc otrăvurile din organism - ureea, creatinina, acidul uric - e o stare de uremie şi e...

Mircea Coşea: România încă nu are „clasă politică”

Mircea Coşea: România încă nu are „clasă politică”
Partidele sau grupările politice care există în România au un grad insuficient și provincial de cultură politică şi sunt departe de gradul de profesionalizare din Occident. Practic, România nu...

Șeful DNA Ploiești nu s-a calificat să fie procuror la Parchetul Prahova, dar a fost apt să conducă “unitatea de elită” a lui Kovesi

Șeful DNA Ploiești nu s-a calificat să fie procuror la Parchetul Prahova, dar a fost apt să conducă “unitatea de elită” a lui Kovesi
Galerie Foto Șeful “unității de elită” a DNA din Ploiești, procurorul Lucian Onea, implicat, zilele acestea, în cel mai scandalos episod legat de falsificarea unor probe dintr-un dosar penal, a fost numit...

Radu Călin Cristea: “Au fost momente, în ultimii 10 ani, când m-am simțit mai vulnerabil decât în anii comunismului”

Radu Călin Cristea: “Au fost momente, în ultimii 10 ani, când m-am simțit mai vulnerabil decât în anii comunismului”
Serviciile secrete s-au infiltrat în toate instituţiile statului, cu precădere în Justiţie, prin „proiectul” de țară al fostului președinte Băsescu, schițat în prima reuniune a CSAT...

Primarul Tănăsescu, detectivul asistaților social

Primarul Tănăsescu, detectivul asistaților social
Galerie Foto Un primar din Argeș a decis să dea ajutoare sociale în comună doar celor care au cu adevărat nevoie de ele. A pornit o adevărată cruciadă împotriva alegătorilor care se prefac neajutorați doar ca...
Serviciul de email marketing furnizat de