Poluarea din România a ajuns din nou în presa occidentală, după ce jurnaliștii de la publicația franceză Libération au realizat un reportaj despre poluarea cauzată de fabricile de ciment. La Fieni, în județul Dâmbovița, unde funcționează o fabrică de ciment, ziariștii francezi au descoperit un adevărat dezastru. Întrebarea este de ce autoritățile române asistă impasibile la dezastrul produs sub ochii lor. În timp ce ele se luptă cu reducerea poluării mai mult pe hârtie, România s-a transformat în coșul de gunoi al Europei.
S-au înmulțit importurile de deșeuri, iar exemplul Portului Constanța unde în ultimele luni au fost descoperite sute de containere cu deșeuri aduse de afară este elocvent. Cu siguranță, ceea ce descoperă Poliția de Frontieră, Garda de Mediu și procurorii este doar vârful aisbergului. Ultima captură, a avut loc marți, când au fost interceptate două barje cu deșeuri venite din Bulgaria. În acte, barjele aveau ca destinație finală Turcia, dar ele urmau să descarce deșeurile pe malul românesc al Dunării.
La București, se mimează interesul
La sfârșitul anului 2018 a avut loc a opta rundă de evaluare a României de către experții Consiliului Europei, care emiteau în mai 2019 un set de recomandări cum să se rezolve problema transferului ilegal de deșeuri. Acestea au fost însușite de Consiliul Europei și publicate în Monitorul oficial al Uniunii Europene, termenul-limită pentru implementarea lor de către autoritățile de la București fiind de 18 luni. Deși acesta a expirat, Guvernul a ales însă să nu facă absolut nimic. Alinierea tarifelor de depozitate, acordarea comisarilor Gărzii de Mediu a unor competențe sporite astfel încât să poată face anchete judiciare și colectarea selectivă a deșeurilor figurau printre recomandările făcute. România are în continuare cele mai mici tarife pentru depozitarea deșeurilor. În timp ce în Vest acestea ajung la 500 de euro/tona, la noi au rămas la nivelul de 17 euro, deși una din recomandările Bruxelles-ului este să se uniformizeze tarifele pentru a combate importurile. Cât despre colectarea selectivă, legislație avem acum, dar de aplicat nu se prea aplică. Nici în ceea ce privește competențele comisarilor Gărzii de Mediu nu s-a făcut nimic și, deși sunt puși să lupte cu grupuri de infracționalitate organizată care scot profituri imense din traficul de deșeuri, au printre cele mai mici salarii dintre funcționarii statului.
Libération: „Fabricile de ciment, cancerul României”
Potrivit reportajului publicat de Libération sub titlul „Fabricile de ciment, cancerul României”, rata cancerului a crescut cu 30% în orașul Fieni în ultimii ani, ca urmare a incinerărilor. De zeci de ani, Fieni a trăit și a murit din fabricile sale. Alături de fabrica de ciment, a existat o fabrică de azbest-ciment pentru o lungă perioadă, închisă în 2007, scriu ziariștii francezi. Problema nu se limitează însă doar la această localitate. În Moțăieni, primul sat după Fieni, se înregistrează 4,5 decese cauzate de cancer la mia de locuitori pe an, de două ori mai mare decât media județului Dâmbovița, conform cifrelor Direcției Regionale de Sănătate Publică, citate de Libération.
Plouă cu dioxine și furani
Explicația pentru gradul mare de poluare este lipsa filtrelor și răcitoarelor. În lipsa lor, gazele se recombină, iar ceea ce rezultă este un dezastru. „Toate fabricile de ciment fie au filtre și nu le folosesc, fie nu au, însă oricum nu au răcitoare. Ele nu mai permite gazelor să se recombine în atmosferă. Și dacă nu ai filtru și răcitor, gazele se recombină și plouă peste oameni cu dioxine și furani”, ne spune procurorul Teodor Niţă din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, unul dintre procurorii experți în infracțiuni de mediu. Arderea acestor deșeuri la fabricile de ciment are loc noaptea, pentru că nimeni nu-i controlează. „Dacă am avea laboratoare mobile, alta ar fi situația. Te duci noaptea, faci măsurătorile și îi prinzi imediat”, potrivit procurorului. Dioxinele și furanii sunt substanțe cu potențial toxic și cancerigen, extrem de periculoase.
Analizele, o glumă
Pe de altă parte, și laboratoarele sunt o glumă la noi. Instituțiile statului cu atribuții pe zona de mediu nu au niciun laborator mobil acreditat. În scripte am avea unul, dar este neacreditat și cu dotări depășite. Laboratoarele existente au în spate tot producătorii de ciment și evident că analizele ies de fiecare dată bune. Cât despre stațiile de măsurare a calității aerului, și aici avem probleme. În general, fie nu funcționează, fie sunt prost amplasate. Și ziariștii de la Libération au remarcat această problemă. De exemplu, la Fieni aceasta este amplasată într-un cartier al orașului situat pe partea opusă celui în care vântul împinge fumul din fabrică și oricum poate detecta doar câțiva poluanți, scriau aceștia.
Ciment din deșeuri
Multe din aceste importuri de deșeuri ajung în cuptoarele fabricilor de ciment, spune procurorul Teodor Niţă. „Avem cel mai prost ciment din Europa pentru că noi facem combustibil din gunoaie. În acte este trecut, de exemplu, combustibil derivat, apoi îl ard. De cele mai multe ori aceste deșeuri sunt toxice, sunt deșeuri medicale a căror eliminare ar costa altfel foarte mult, ca să dau doar un exemplu. Mai mult, fabrica de ciment care primește gunoiul ia și bani pentru a-l arde”, potrivit procurorului Niță.