Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nici un tren din lume nu e atât de celebru ca Orient-Expressul. Popularitatea numelui se datorează vechimii, luxului şi autorilor de romane poliţiste, care au făcut din el locul predilect al unor crime cu autor aparent necunoscut. Părintele acestei bijuterii pe şine, simbol atemporal al artei de a călători, este belgianul Georges Nagelmackers, cel care a adus, în Europa, modelul de Pullman american (wagons-lits). Pe 5 iunie 1883, el a inaugurat prima linie Paris-Viena a trenului Orient-Express, care avea, iniţial, în compunere, două vagoane de marfă, un vagon restaurant şi două vagoane de dormit. Din octombrie, acelaşi an, serviciul a fost prelungit până la Budapesta, Bucureşti şi Giurgiu.
După traversarea Dunării, cu vaporul, la Russe, pasagerii se îmbarcau la bordul navei „Espero”, pentru a ajunge, în final, la Constantinopol. Călătoria dura 4 zile. În 1889, pe relaţia Paris-Budapesta, trenul a avut o frecvenţă zilnică. Din 1889, legătura Paris-Constantinopol a fost asigurată, în întregime, în 67 de ore şi 35 de minute; în total, 3.094 km. {i aşa, începe adevăratul mit al Orient-Expressului care, în scurt timp, a devenit mijlocul de transport privilegiat al capetelor încoronate.
Luxosul „palat pe şine” transporta, de asemenea, ambasadori, artişti, spioni dar şi marile averi ale epocii. Povestea lui, nu întotdeauna romantică, presărată cu atacuri armate, răpiri, crime, carantine, l-a făcut vedetă de cinema. Graham Greene, Guillaume Apollinaire, Ernest Hemingway, Joseph Kessel, Agatha Christie, Alfred Hitchcock şi personajul James Bond i-au asigurat notorietatea. Printre personalităţile care au dormit şi poate au visat, de-a lungul vremii, în cuşetele Orient-Expressului se mai numără regele Ferdinand al Bulgariei, scriitorul Lev Tolstoi, actriţa Marlene Dietrich, creatorul baletului rus, Serghei Diaghilev, sau celebra spioană Mata Hari!
Victimă a războiului, a dezvoltării aviaţiei (viteza medie a trenului era de doar 55 km/h) şi a războiului rece, Orient-Expressul n-a circulat, în anii 1914-1918 (dar unul dintre vagoanele sale a servit drept cabinet pentru semnarea armistiţiului), între 1940-1944 (când germanii l-au expus la Berlin, ca trofeu de război), şi din 1977 până în 1980, an în care magnatul american, James Sherwood a recondiţionat trenul, repunându-l pe şine, între Paris şi Veneţia. Căderea Zidului Berlinului a permis, apoi (din 1992), reluarea traseului, până la Constantinopol.
Astăzi, legendarul tren poartă numele Veneţia Simplon Orient-Express, ales de noii săi patroni, însă decoraţia lui interioară a rămas fidelă perioadei Belle Epoque: confort, lux şi bucătărie de trei stele. O dată pe an, el efectuează voiajul originar Paris-Constantinopol şi retur. În 2013, această călătorie (5 zile/4 nopţi) va avea loc în luna august, tranzitând România, cu opriri la Sinaia (pentru a intra la Castelul Peleş, aşa cum au făcut primii călători, în trecut) şi la Bucureşti (cazare, o noapte, la Hilton unde se asigură dejunul şi cina, după un scurt tur de oraş). Costul biletului nu e deloc modic: 7400 euro pentru o cuşetă dubla şi 14.260 euro pentru un apartament!
Citește pe Antena3.ro
