DNA-ul lui Morar, harnic la interceptări

O cablogramă WikiLeaks din mai 2007 dezvăluie cum şeful DNA, Da­niel Morar, s-a întâlnit atunci cu am­ba­­sadorul SUA şi cum i-a vorbit de rău pe parlamentarii din comisia de an­­chetă privind interceptarea ilegală a telefoanelor care voiau musai să-l au­­dieze. La întâlnirea cu amba­sa­do­rul SUA, Daniel Morar a vorbit despre „iresponsabilitatea” comi­siei de a de­zinforma, spunând că au exis­tat 3.800 de autorizaţii de inter­cep­tare în 2006, cele mai multe fiind efec­tuate de către DNA, deşi el a in­format par­la­­mentarii că în 2006 au fost numai 186.

Totuşi, ceva e putred. Cel puţin aşa reiese dintr-o serie de statistici oficiale primite de Jurnalul Naţional de la DNA , în urma unor adrese oficiale trimise în iunie 2009, coroborate cu cifrele din rapoartele de activitate ale direcţiei conduse de Daniel Morar. Iată însă răspunsul DNA, semnat de Biroul de informare şi relaţii publice: „Numărul de dosare soluţionate la nivelul DNA (structura centrală şi servicii teritoriale) în care au fost solicitate emiterea auto­rizaţiilor de interceptare a convorbirilor sau comunicărilor telefonice sau efectuate prin orice alt mijloc de comunicare se prezintă după cum urmează: 2005 - 80, 2006 - 93, 2007-117 şi 2008-90.  Numărul de dosare soluţionate la nivelul DNA (structura centrală şi servicii teritoriale) în care au fost solicitate prelungirea au­torizaţiilor de interceptare a con­vor­­birilor sau comunicărilor telefo­ni­ce sau efectuate prin orice alt  mij­loc de comunicare se prezintă după cum urmează: 2005 - 43, 2006 -37, 2007- 66 şi 2008 – 64”.

Deci, pentru 2006, DNA are trei variante: 130 de auto­rizaţii de interceptare potrivit răspunsului oferit Jurnalului Na­ţio­nal, 186 cât a spus Morar am­ba­sa­do­rului SUA şi 87 câte sunt prezenta­te în raportul de activitate de pe site-ul Direcţiei Anticorupţie. „Prin in­termediul celor două birouri din com­punerea serviciului, au fost reali­za­te interceptări şi înregistrări audio sau video ori alte activităţi conexe într-un număr de 49 cauze penale, afla­te pe rolul Direcţiei Naţionale Anti­co­rupţie, iar în 38 dosare penale a fost efectuată înregistrarea ambien­ta­lă audio şi/sau video a unor convor­biri”, se arată în raportul DNA pe 2006. 
Situaţia se repetă şi în ceea ce priveşte statistica pe 2008, anul alegerilor parlamentare. Astfel, DNA a raportat pe anul 2008, la cererea Jurnalului Naţional, 154 de cereri de autorizare şi prelungire a autorizării interceptării unor convorbiri telefonice, dar cifrele din raportul de activitate al DNA pe 2008, postat pe site-ul instituţiei, sunt altele. „Au fost puse în aplicare un număr de 89 de autorizaţii de interceptare şi înre­gistrare a convorbirilor ori ambientale, emise de către instanţe de judecată şi 40 de autorizaţii emise cu titlu provizoriu de către procurorii din cadrul structurii centrale ori din cadrul serviciilor teritoriale. (…)” se arată în raportul DNA pe 2008.

Că sunt 154 sau 129 de mandate de ascultare, cert e că „recolta” DNA în urma acestor interceptări a fost slabă.  „Urmare activităţilor crimina­listice efectuate de către Serviciul tehnic, s-a reuşit, spre exemplu, să se dispună trimiterea în judecată, într-o cauză, a unui număr de 28 de inculpaţi, din care 22 în stare de arest preventiv, fiind întocmite procese-verbale de redare integrală a dialogurilor ce au totalizat un număr de 2.123 file, realizându-se şi 111 activităţi criminalistice”, se mai arată în raportul de activitate al DNA pe 2008. În răspunsul către Jurnalul Naţional, situaţia este însă un pic mai roz: 44 de trimi­teri în judecată.
În 2009, anul alegerilor prezi­den­ţiale, DNA raportează mai multe interceptări decât în 2008: „Privit prin prisma atribuţiilor funcţionale, Serviciului tehnic şi centrelor zonale le-au fost repartizate, în vederea punerii în aplicare, un număr de 143 de autorizaţii de interceptare şi înre­gistrare a convorbirilor telefonice ori ambientale (faţă de 129 autorizaţii în anul 2008), emise ori confirmate de către judecători, în cauzele aflate în lucru, fapt ce a presupus realizarea, atât a înregistrărilor şi imprimarea acestora pe suporturi optice, cât şi în­toc­mirea actelor procedurale sub­sec­vente (procese-verbale de rea­lizare a înregistrărilor, cele de redare integrală ori rezumativă a conţinuturilor dialogurilor şi întocmirea planşelor fotografice ce au cuprins imagini fixate în cursul desfăşurării activităţilor infracţionale)”. Cât priveşte re­flec­tarea acestor interceptări în trimiteri în judecată, DNA nu mai spune.

Procesul Patriciu-SRI: deschis în 2006, câştigat în 2011
Acum două luni, omul de afaceri Dinu Patriciu (foto) a câştigat  defini­tiv procesul intentat împotriva Serviciului Român de Informaţii, pentru că i-a ascultat telefoanele cu încălcarea Codului de procedură penală şi a Legii siguranţei naţionale, şi cerând daune de un milion de dolari. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins pe 18 februarie toate contestaţiile depuse faţă de sentinţa Tribunalului Bucureşti prin care SRI era obligat să îi plătească lui Dinu Patriciu 50.000 de lei daune morale, pentru interceptarea ilegală a telefoanelor. Anterior, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti deciseseră, cu o opinie separată, că SRI trebuie să îi plătească lui Patriciu despăgubiri în procesul în care omul de afaceri acuză interceptarea ilegală a telefoanelor sale. Magistraţii CAB au arătat în motivare că SRI a înregistrat convorbiri telefonice politice şi de afaceri ale lui Patriciu folosind pretextul unei ameninţări la adresa siguranţei naţionale. Plângerea împotriva SRI a fost depusă de avocaţii lui Dinu Patriciu la Tribunalul Bucureşti în anul 2006. În 2007, Patriciu a cerut daune morale care se ridicau la suma de un milion de euro. Omul de afaceri a precizat însă la acea vreme că nu suma de bani este importantă, ci demonstrarea ilegalităţilor prin care i-au fost interceptate convorbirile telefonice. În 2009, CAB a decis că SRI trebuie să îi plătească lui Dinu Patriciu despăgubiri de 50.000 de lei în acest proces, magistraţii respingând apelul SRI împotriva sentinţei instanţei inferioare. Ulterior, reprezentanţii SRI au declarat  că vor ataca decizia Curţii de Apel Bucureşti cu recurs. Dinu Patriciu a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol pentru comiterea unor infracţiuni economice.

Citiţi răspunsul DNA la cererea Jurnalului Naţional

Citește pe Antena3.ro

Diana Șoșoacă, al doilea scandal în ziua alegerilor: a amenințat cu bătaia un cetățean în secția de vot. "Boșorog nenorocit!"

Citiţi şi : Interceptări ţinute la secret