x close

Confesiunea lui Gheorghe Apostol, ultimul mohican al dinastiei comuniste

0
23 Aug 2010 - 00:00

La moartea lui Dej, în '65, urma să devină prim-secretar al Comitetului Central, funcţia cea mai importantă din România. A şi stat în jilţul prezidenţial ori de câte ori pleca Dej în concediu sau în vizite prin străinătate. Astăzi, la 91 de ani, Gheorghe apostol e chiriaşul celui care l-a evacuat din casa în care locuise câtă vreme a fost demnitar. În '92, familia apostol a fost obligată să se mute în doar două săptămâni.


Şi-au răspândit mobilele în cinci locuri. Vechea casă de bani a fost adusă pe post de măsuţă de televizor pentru un "Grundig" vechi, ştirb de butoane. Nici o masă n-a mai avut loc în chichineaţa în care s-au mutat... Apostol n-a putut însă să se despartă de biroul său, care umple acum jumate din sufragerie. Are pe el o agendă mare, învelită în piele maro, toc pentru uneltele de scris, ochelarii puşi la îndemână. Ai crede că dă în continuare audienţe. Dar pe biroul fostului secretar general al PCR sunt înşirate farfurioare mici din fildeş, pline de doctorii, un aparat de măsurat tensiunea şi altul pentru controlul glicemiei. Singura care mai vine să stea de vorbă cu el serios este boala...

Plătesc chirie un milion şi jumătate celui care i-a evacuat. Uneori, nu li se înnoieşte la timp contractul pe casă şi atunci nu-şi pot lua pensia, pentru că nu au acte. Blocul în care s-au mutat de nevoie a aparţinut Ministerului de Interne. Măcar atâta consloare, Apostol are printre vecini şi pe câţiva din foştii subalterni. Se întâlneşte în lift cu fostul său şef de gardă care vine de la piaţă şi discută împreună despre întreţinere şi preţul gigacaloriei. Şi el, şi ceilalţi de pe scară îi privesc pe soţii Apostol cu respect şi compasiune.

Câte o doză egală din fiecare. Apostol suportă cu demnitate toate aceste mizerii, deşi are luciditatea să le priceapă pe toate în amănunt. Îşi imaginează că retrăieşte vremurile de dinainte de '44. Şi asta îl îndârjeşte, îi dă putere să reziste. Soţia lui, care nu are "trecut revoluţionar", vede lucrurile altfel. Spune că trăiesc asemeni unor "tovarăşi deportaţi". "E pagina de sfârşit a cărţii noastre, crede ea. În '44, când trupele sovietice au intrat în ţară, am fugit din calea lor, ne-am refugiat la Măgura Buzăului. Mama a luat-o prin munţi, cu vacile, noi, copiii, ne-am urcat într-un bou-vagon cu ce-am putut căra după noi. Am călătorit cu moaştele Sfintei Paraschiva, ascunse şi ele din calea tancurilor. Asta a fost coperta întâi a vieţii mele... Ce se întâmplă acum e povestea de final."


Rep. V-aţi născut la 16 mai 1913 în comuna Tudor Vladimirescu. Cel mai mare dintre cei opt copii ai unei familii de ţărani. Ce vă mai aduceţi aminte din copilărie?

G.A.: Mi-aduc aminte, în primul rând, de şcoala primară. Era departe şi iarna nu puteam veni acasă. Rămâneam la şcoală până seara. Plecam dimineaţa, îmi luam ceva mămăligă cu brânză şi mâncam acolo. Îmi plăcea foarte mult la şcoală. Tatăl meu era ceferist, era acar la Galaţi, făcea 24 de ore serviciul şi apoi 24 de ore era liber, iar problemele gospodăriei le ducea mama mea


Rep.: Aveau pământ părinţii dumneavoastră?

G.A.:Vreo 3 hectare, date în urma reformei făcute după primul război mondial. Dar nu aveau nici cal, nici căruţă. Ne duceam până la câmp pe jos, vreo 10 km, cu desaga în spinare, cu mâncarea şi stăteam acolo. Nu mai veneam o săptămână acasă, stăteam să prăşim porumbul. Şi mama mea mă împiedica să merg la şcoală. Să stau să prăşesc. Eu nu eram de acord cu asta şi-atunci ce m-am gândit să fac: sapa mea avea o coadă de lemn cu un nod la mijloc. Şi era nişte iarbă tare, se cheamă "a porcii", dădeai în ea ca în cauciuc. Şi-am dat aşa de tare cu ea, că am rupt coada sapei. I-am spus mamei că nu mai am cu ce să prăşesc, plec la şcoală. Şi am plecat de la câmp în fugă, până acasă, mi-am luat ghiozdanul şi nu m-am mai oprit până la şcoală. Aveam 16 ani atunci...


Rep.:Cât timp din mers la şcoală?

G.A.: La şcoala primară 7 ani şi apoi am intrat la Atelierele CFR ca ucenic, la şcoala profesională a Atelierelor CFR Galaţi. Am făcut şi acolo 4 ani. Era egalată cu liceul, pentru că aveam dreptul la serviciu militar redus ca şi cei care erau absolvenţi ai liceului.


Rep.; Fraţii dumneavoastră ce-au ajuns în viaţă?

G.A.: Unul dintre ei a devenit preşedintele gospodăriei colective din comună. O soră lucrează acolo, două surori sunt în Bucureşti, gospodine, ceilalţi au murit. Şi cel care era la CAP a murit acum 4 sau 5 ani, a avut cancer...


Rep.; Când aţi ajuns dumneavoastră la putere, părinţii mai trăiau? Ce sfaturi v-au dat?
G.A.: Trăiau. Ţin minte un sfat dat de tata cât eram la şcoala primară: să nu accept minciuna. Să o condamn. Să slujesc adevărul şi dreptatea. El era naţional-ţărănist.


Rep.: Era membru de partid?

G.A.: Nu, era ca şi orientare... Cumpăra "Dimineaţa" şi urmărea îndeaproape acţiunile conducătorilor partidului naţional-ţărănist. Şi-n comună era de partea lor, vota cu ei la alegeri, pentru primărie sau pentru parlament.


Rep.: Şi când dumneavoastră aţi ajuns mare şef la comunişti, de cealaltă parte a baricadei, ce reacţie a avut?

G.A.: A primit foarte bine acţiunile mele. Partidul în care eram se numea Frontul Democratic. Organizaţia a fost socotită ca subversivă, comunistă. În fruntea ei era pe ţară preşedinte academicianul profesor Constantinescu Iaşi. Erau oameni de vază, conducerea centrală era alcătuită din intelectuali. Luptam împotriva fascizării ţării şi pentru neagresiune faţă de Uniunea Sovietică, acestea erau principiile de bază...


Rep.: Aţi încercat vreodată să vă mutaţi părinţii de la ţară la oraş?

G.A.: Nu. Aveau gospodărie acolo şi nici nu puteam să fac lucrul ăsta, pentru că era foarte greu să-i aduc la Galaţi să-i întreţin eu. Ori ei se întreţineau singuri, aveau pământul acela pe care-l aveau, munceau şi cu ziua la alţii cu pământ mai mult...


Rep.: Când aţi plecat de acasă să vă angajaţi?

G.A.: La 14 ani. Am ales CFR-ul pentru că era un vis mai vechi de-al meu, din copilărie... Când am terminat şapte clase primare, a fost mare sărbătoare. Erau invitaţi şi părinţii, pregătisem şi un program artistic... La sfârşitul acestui program s-au împărţit premiile pentru elevi. În clasa a VII-a aveam un adversar dar care, în ultimele trei luni nu a participat la studii, a fost bolnav. În tot acest timp, în catalog primise numai 10, la toate obiectele. Şi coroana pe care trebuia s-o primesc eu, de fapt, a primit-o el. Coroană făcută de mine, la îndemnul mamei. Şi atunci m-am revoltat în faţa asistenţei şi am spus "nu merită Prună Sava să fie premiantul clasei a VII-a!". A fost nevoit directorul şcolii să ia coroana din capul lui Sava Prună şi s-o pună pe capul meu. După serbare, am fost întrebat - erau prezenţi şi primarul şi notarul şi şeful de post al jandarmeriei - de primar ce vreau să fac eu mai departe. Am spus că vreau să mă fac mecanic de locomotivă. Îmi plăcea foarte mult când trecea trenul prin comună.

Când venea tata de la serviciu, îl aşteptam la gară şi-mi plăcea mult când îl vedeam pe mecanic cum mişca mâna pe rotilele de la locomotivă. "Da' de ce neapărat mecanic de locomotivă, nu vrei să mergi la şcoala normală, să te faci învăţător, să vii la noi în comună?". "Nu, vreau mecanic de locomotivă!" Şi tata s-a interesat şi a descoperit că la Atelierele CFR este o şcoală profesională şi după absolvirea ei se puteau face nişte cursuri speciale pentru a deveni mecanic. Lucrurile n-au stat aşa, pentru că la ateliere mi-am ales meseria de turnător. Aşa că am rămas muncitor - turnător, fără să-mi ating scopurile pe care le-am urmărit cu multă vreme.


Rep.: Cine v-a convins să intraţi în politică?

G.A.: M-au convins elevii de la şcoala profesională. Din primul an eram conducătorul administrativ al elevilor. În anul IV am ajuns liderul tuturor claselor. La bucătărie se făceau nişte afaceri: se lua carnea, se împărţea între maiştrii atelierelor CFR şi la noi aproape că nu mai ajungea nimic în ciorbă. Am vorbit cu elevii şi am spus să nu mai mâncăm, dacă nu se respectă gramajul stabilit. Am făcut greva foamei o şi şi s-a sesizat conducerea şcol

Citeşte mai multe despre:   interviu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 5902


Mai multe titluri din categorie

Câţi bani investeşte statul român în anchetele penale

Câţi bani investeşte statul român în anchetele penale
Galerie Foto Cât costă anchetele penale în România şi cine suportă aceste cheltuieli? Evident, bugetul de stat. Indiferent dacă aceste anchete se finalizează cu hotărâri definitive de condamnare sau nu,...

Afaceristul de casă al lui Emil Boc, 157 milioane de lei contracte cu statul

Afaceristul de casă al lui Emil Boc, 157 milioane de lei contracte cu statul
Galerie Foto Autoritatea Electorală Permanentă a atribuit, în ultimele sase luni,  unei firme din Cluj Napoca, două contracte în valoare de 42 de milioane de lei pentru mentenanţa sistemului informatic al...

Seminarii de 125.000 de euro pentru agenţii de la “Doi şi un sfert”

Seminarii de 125.000 de euro pentru agenţii de la “Doi şi un sfert”
Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), fostul “Doi şi un sfert” lucrează cu o companie din Marea Britanie pentru instruirea ofiţerilor din subordine în domeniul crimei organizate....

Palatul “Coolturii”, noul loc pentru “selfie”. De la 11.200 de vizitatori “moca” ieri, la 300 cu plata biletului, azi (Galerie Foto cool)

Palatul “Coolturii”, noul loc pentru “selfie”. De la 11.200 de vizitatori “moca” ieri, la 300 cu plata biletului, azi (Galerie Foto cool)
Galerie Foto Iesenii sunt celebri. Nu este saptamana sa nu vezi o stire cu pedofili, crime, interlopi, ori cu imbulzeala la promotiile pentru tigai de pe la malluri. Ori cu bucuria la primirea “mitei electorale” constand...

Reţeta de succes care l-a dus pe Cristian Burci în faţa anchetatorilor

Reţeta de succes care l-a dus pe Cristian Burci în faţa anchetatorilor
Galerie Foto După ani de zile în care a prăduit patrimoniul căilor ferate, fără ca nicio instituţie a statului să îl oprească, afaceristul Cristian Burci a fost săltat, ieri-dimineaţă, de către procurorii...

De la Tărâmul Făgăduinţei la Oraşul Pierzaniei

De la Tărâmul Făgăduinţei la Oraşul Pierzaniei
Galerie Foto Anina este un fost orășel minier care la începutul anilor 80 devenise un fel de Tărâm al Făgăduinței în Banat. Veneau aici tineri din toate colțurile țării pentru un trai mai bun, pentru un loc...

Hei, TAXI, du-mă la catedrală!

Hei, TAXI, du-mă la catedrală!
Galerie Foto Scriitorul Cornel Constantin Ciomâzgă, autorul a două dintre cele mai apreciate romane ale ultimilor douăzeci de ani, „Lucrarea” şi „Se Întorc Morţii Acasă”, unul dintre cei mai...

Un nou tun imobiliar: cum să transformi 3.200 mp teren în 32.000 mp

Un nou tun imobiliar: cum să transformi 3.200 mp teren în 32.000 mp
Un simplu zero. Și mult tupeu. Cât pentru o avere uriașă pe care să pui mâna folosindu-te de o venerabilă doamnă și de un pix cu care să adaugi un zero pe o foaie. Foaia este un act vechi de...

Povestea de afaceri din spatele palatului de pe Lacul Snagov

Povestea de afaceri din spatele palatului de pe Lacul Snagov
Galerie Foto În spatele domeniului Truică, Lacul Snagov o cotește discret printre hectare de pădure. Câteva vile luxoase, poziționate răzleț, apoi minute în șir în care barca se pierde pe un canal...

Avocatul cărților

Avocatul cărților
Este cititorul “bolnav” după cărți. Și-a tapetat apartamentul cu volume, stă ziua întreagă în librării și s-a certat cu familia din cauza dragostei sale exagerate pentru...

Cum putem proteja peșterile României de vandali, dar și de factorii de decizie

Cum putem proteja peșterile României de vandali, dar și de factorii de decizie
Cristian Lascu, unul dintre cei mai apreciați speologi din Europa, consideră că peșterile României sunt sunt într-o stare relativ bună, omparativ cu alte segmente ale naturii din țata noastră, pentru...

Legăturile dintre dosarul CFR şi un notar celebru

Legăturile dintre dosarul CFR şi un notar celebru
Galerie Foto Unul dintre cele mai interesante dosare instrumentate, în anul 2014, de către procurorii DIICOT, în care sunt implicaţi atât un om de afaceri din reţeaua Golden Blitz, dar şi un fost jurnalist de...

Ce jocuri de culise face Traian Băsescu după ce a aflat că este urmărit penal

Ce jocuri de culise face Traian Băsescu după ce a aflat că este urmărit penal
Galerie Foto Traian Băsescu a informat, în urmă cu două zile, mai mulţi colaboratori din presa aservită, că a luat decizia să nu se înscrie în cursa electorală pentru Primăria Capitalei din acest an, au con...

Mădălin Voicu: “Nu mai poate nimeni să repare țara asta”

Mădălin Voicu: “Nu mai poate nimeni să repare țara asta”
Galerie Foto După două decenii ca deputat în Parlamentul României, Mădălin Voicu se descrie ca fiind un optimist incurabil şi crede că, în ciuda calităţilor evidente, poporul român are un defect care, ...

Colonel doctor Gheorghe Anghel: “Oamenii cer să-i operez de cataractă cu laser, dar e vorba de ultrasunete”

Colonel doctor Gheorghe Anghel: “Oamenii cer să-i operez de cataractă cu laser, dar e vorba de ultrasunete”
Galerie Foto Când oamenii încep să vadă în ceaţă, se sperie că a sosit momentul operaţiei de cataractă, se tem de scoaterea şi înlocuirea cristalinului. Dar tehnicile de intervenţie în...