x close

C.S.Nicolăescu-Plopşor

0
Autor: Vasile Surcel 24 Ian 2009 - 00:00

Conform unei opinii deja împământenite, lumea ştiinţifică internaţională consideră că procesul transformării maimuţei în om  a început undeva în inima continentului african. Câteva descoperiri arheologice făcute în cursul deceniului şase al secolului trecut par să ateste că procesul de hominizare s-a desfăşurat, în paralel, şi pe teritoriul ţării noastre. Cel care a avut şansa de a aduce la lumină acele vestigii spectaculoase este C.S. Nicolăescu-Plopşor, considerat un deschizător de drumuri în cercetarea Paleoliticului din România.





Născut în anul 1900, C.S. Nicolăescu-Plopşor a făcut parte din strălucita pleiadă de arheologi şi istorici formată în jurul lui Vasile Pârvan. Bunicul său dinspre mamă a fost Dincă Schileru, deputat al ţăranilor din Oltenia, cărora le-a câştigat respectul reprezentându-i cu cinste în Divanul Ţării. De-a lungul unei cariere ştiinţifice excepţionale, C.S Nicolăescu-Plopşor s-a implicat, cu rezultate deosebite, în cercetarea aşezărilor preistorice din ţara noastră. Şi, în mod special, în cercetarea vestigiilor din Paleoliticul timpuriu, rămase de pe urma celor mai îndepărtaţi dintre strămoşii noştri.

Personalitate extrem de complexă, el s-a ocupat de studiul tuturor aspectelor vieţii şi civilizaţiei. Ucenicii şi colaboratorii săi apropiaţi relatează că, în cursul investigaţiilor de pe teren, el discuta întotdeauna şi cu localnicii. De la aceştia culegea orice informaţie privitoare la posibila apariţie a unor vestigii străvechi, de la bucăţi de cremene la cioburi de ceramică, obiecte cu totul neaşteptate care puteau să apară în orice moment, chiar şi atunci când oamenii îşi băgau plugurile în ogoare. În plus, ori de câte ori avea ocazia, profesorul aduna “vechiturile” păstrate prin podurile caselor bătrâneşti, de la piese de port popular, la unelte ori piese vechi de mobilier. Era la fel de interesat şi de orice “hârţoage” care, de foarte multe ori, se dovedeau a fi documente medievale, scrise pe piele, ori cărţi din veacurile trecute. Adunate cu grijă de peste tot, toate aceste relicve ale vieţii trecute au intrat în tezaurul Muzeului Olteniei, instituţie de cultură pe care Plopşor a înfiinţat-o şi căreia i-a dedicat mulţi ani din viaţa sa. Tot el a fost cel care a înfiinţat Arhivele Statului din Craiova pe care le-a condus mai întâi ca director onorific şi mai târziu ca titular pe funcţie.

Oamenii peşterilor
O bună parte din viaţa profesională a lui Plopşor s-a desfăşurat pe şantierele arheologice de prin toată ţara. Iar cea mai mare parte dintre acestea au fost locaţii paleolitice, de la urme străvechi de locuire conservate în aer liber, până la vestigiile adăpostite prin peşteri.

Concret, este vorba despre 120 de peşteri din judeţele Sibiu, Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi. Spre exemplu, în peşterile săpate în masivul calcaros Bordul Mare, colectivul condus de Nicolăescu- Plopşor a descoperit, în 1954, o vatră amenajată, cu sute de mii de ani în urmă, de către omul de Neanderthal. De fapt este vorba despre o vatră dublă împrejmuită cu pietre, căreia savantul îi spunea în glumă “aragazul paleolitic”. Iar în apropierea acestora s-au mai găsit şi câteva oase care aparţinuseră cândva acelui văr îndepărtat al omului modern. Până la capătul cercetărilor, complexul arheologic de la Bordul Mare a scos la iveală deosebit de multe vestigii, de la unelte care puteau fi utilizate şi ca arme, la diverse alte resturi osteologice. Iar statul gros de cenuşă şi oasele de animale străvechi găsite arată că acolo a locuit, vreme îndelungată, o comunitate de vânători preistorici.



“Oldoway”-ul oltenesc
Dar cea mai spectaculoasă dintre descoperirile lui Plopşor a fost făcută, prin 1953, la Bugiuleşti, în ţinutul Vâlcei. Acolo, pe locul unde cândva a existat golful unui lac de mult dispărut, a descoperit un depozit fosilifer cu totul deosebit. Extrem de bogat, acest depozit avea o poziţie şi structură stratigrafică aproape identică celei întîlnite, în Africa, la Oldoway. Adică în locul unde soţii Leaky au identificat urmele vechi de aproximativ două milioane de ani ale unor Australopitheci. Cu totul deosebită, descoperirea soţilor Leaky a consolidat ideea că Africa este “leagănul omenirii”.

În zăcământul fosilifer descoperit la Bugiuleşti, Plopşor a identificat, printre multe altele, şi o serie de oase sparte intenţionat în forme specifice, care se pare că au fost utilizate pe post de unelte sau, de ce nu, de arme de atac în timpul vânătorii. Fapt care pare să indice că, alături de Africa, şi teritoriul arhaic al actualei Oltenii poate fi inclus printre zonele de antropogeneză. Ceva mai târziu, Plopşor a mai descoperit nişte vestigii la fel de importante: unelte extrem de primitive, cioplite grosolan din piatră, relicve a ceea ce el a numit “Cultura de prund” de la Valea Dârjovului. Însă, în mod ciudat, toate aceste descoperiri au foarte bine primite doar de reprezentanţii cercurilor ştiinţifice din străinătate.

În loc să-i continue şi să-i adâncească cercetările, colegii săi din ţară au preferat să le ignore ori, pur şi simplu, să le treacă sub tăcere. Iar moartea timpurie a savantului, care a părasit această lume în anul 1968, a făcut ca “Oldoway”-ul oltenesc să fie acum aproape uitat.
Citeşte mai multe despre:   mari români

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 2245


Mai multe titluri din categorie

Fermierii thailandezi folosesc ''armate'' de albine pentru a izgoni elefanţii de pe culturi

Fermierii thailandezi folosesc ''armate'' de albine pentru a izgoni elefanţii de pe culturi
Fermierii din Thailanda au găsit o soluţie inedită pentru a opri turmele de elefanţi care le distrug culturile, după ce alte metode, precum montarea de garduri electrificate şi instalarea de dispozitive care...

WhatsApp dă datele utilizatorilor către Facebook

WhatsApp dă datele utilizatorilor către Facebook
Serviciul de mesagerie online WhatsApp va furniza către compania mamă Facebook informaţiile personale ale utilizatorilor, inclusiv numărul acestora de telefon, o măsură menită să le permită companiilor care vor...

Tatuajele smart

Tatuajele smart
Într-un viitor nu foarte îndepărtat vei putea să controlezi volumul muzicii sau să schimbi canalul televizorului cu ajutorul unui tatuaj. Cercetătorii de la MIT au inventat tatuajul temporar, care se...

O grenadă veche de 1000 de ani, găsită într-o colecție privată

O grenadă veche de 1000 de ani, găsită într-o colecție privată
O impresionantă colecție privată de artefacte a fost recent predată Autorității Israeliene pentru Anticități. Printre aceste obiecte se numpără și o grenadă de mână veche de 1000 de ani din perioada cr...

Răgetul dinozaurilor, doar în filme

Răgetul dinozaurilor, doar în filme
Imaginea pe care ne-o oferă filmele de la Hollywood despre dinozauri continuă să fie infirmată de studiile ştiinţifice. Dacă studiile recente fac din ce în ce mai plauzibilă ideea că majoritatea dinozauril...

Carnea de laborator, în rafturi din 2021

Carnea de laborator, în rafturi din 2021
Oamenii de ştiinţă, dar şi cei de afaceri lucrează de zor pentru a face din carnea crescută în laborator un produs care să poată fi distribuit comercial. După ce primul burger realizat din carnea...

Baterie cu 613 km autonomie

Baterie cu 613 km autonomie
Compania de automobile electrice Tesla a prezentat o nouă baterie capabilă să ofere o autonomie de peste 600 de kilometri cu o singură încărcare, depăşind performanţele vechiului Model S al...

A fost inventată poșeta inteligenta care ne oprește să cheltuim excesiv

A fost inventată poșeta inteligenta care ne oprește să cheltuim excesiv
O geantă care vibrează, luminează şi chiar se blochează atunci când posesorul ei vrea să scoată portofelul pentru a cumpăra ceva ce îi depăşeşte bugetul a fost inventată de oameni de ştiinţă di...

De ce vor oamenii de știință să conserve gheață de pe Mont Blanc

De ce vor oamenii de știință să conserve gheață de pe Mont Blanc
Două carote de gheaţă de peste 120 de metri lungime au fost extrase în cursul acestei săptămâni dintr-un gheţar din Mont Blanc (Alpii francezi), urmând să fie conservate în Antarctica,...

Tesla a dezvoltat o nouă baterie electrică atingând o autonomie de peste 600 de kilometri

Tesla a dezvoltat o nouă baterie electrică atingând o autonomie de peste 600 de kilometri
Constructorul american de automobile electrice Tesla a prezentat marţi o nouă baterie capabilă, în premieră, să depăşească cei 600 de kilometri de autonomie ai vehiculului său Model S, informează...

Hackerii ''cu pălărie albă'' vânează recompense atacând legal Pentagonul sau Google

Hackerii ''cu pălărie albă'' vânează recompense atacând legal Pentagonul sau Google
Un număr din ce în ce mai mare de hackeri ''white hat'' (''cu pălărie albă'') se îmbogăţesc căutând breşe de securitate în ''armura''...

NASA anunţă data lansării sondei OSIRIS-REx pentru colectarea unei ''comori ştiinţifice'' de pe asteroidul Bennu

NASA anunţă data lansării sondei OSIRIS-REx pentru colectarea unei ''comori ştiinţifice'' de pe asteroidul Bennu
Agenţia Spaţială Americană (NASA) se pregăteşte de lansarea misiunii OSIRIS-REx (Origini, Interpretare Spectrală, Identificare de Resurse, Explorare de Regolit), menită să aducă o mostră de pe un asteroid...

Un exemplar de leopard de Amur, subspecie protejată, a fost reperat în nord-estul Chinei

Un exemplar de leopard de Amur, subspecie protejată, a fost reperat în nord-estul Chinei
Un leopard de Amur, o subspecie rară, a fost surprins de camerele de luat vederi în provincia Heilongjiang, din nord-estul Chinei, a anunţat miercuri departamentul forestier din provincia respectivă, citat de Xi...

Raritate. Păsări flamingo în Delta Dunării

Raritate. Păsări flamingo în Delta Dunării
O expediţie de voluntari ai Societăţii Române de Ornitologie a reperat patru exemplare din specia flamingo în Delta Dunării. Exemplarele acestei specii sunt întâlnite, în Europa, de...

NASA/IMAGINEA SĂPTĂMÂNII Curiosity: Selfie de la locul de muncă

NASA/IMAGINEA SĂPTĂMÂNII Curiosity: Selfie de la locul de muncă
În această fotografie roverul Curiosity, aparţinând NASA, începea să analizeze de aproape ţinta denumită "Marimba", aflată la baza Muntelui Sharp. Camera de Navigaţie (Navcam) din...