A fost pictată biserica fără de pictură

Monument istoric şi cultural deosebit de important, Biserica Albă din Baia a fost până nu demult un lăcaş unic în ţară. Recunoscută pentru faptul că nu avea pictură, atât în interior, cât şi în exterior, la iniţiativa unui ambiţios fiu al locului, cu mari eforturi financiare, lăcaşul a fost "decorat" cu picturi. Aprobarea lucrării, realizată de un pictor bucureştean, a fost dată de comisia specială de la Patriarhie ce se ocupă cu astfel de derogări!

Din august anul trecut, când a fost finalizată pictura, Biserica Albă nu mai este albă deloc. Nu mai este aceeaşi biserică lăsată de secole de Ştefan cel Mare. În ciuda acestui fapt, locuitorii din Baia spun că anul acesta "măreaţa operă" urmează să fie sfinţită cu mare pompă. Însă blazonul localităţii Baia, străvechi oraş medieval, este salvat de o altă ctitorie voievodală: Biserica "Adormirii Maicii Domnului".

Şi acest lăcaş este în renovare, are o pictură deosebită, din timpul lui Petru Rareş. Mai trebuie ceva bani, dar preotul paroh speră că recentele promisiuni ale preşedintelui CJ Suceava, Gheorghe Flutur, nu sunt apă de ploaie, aşa cum au fost cele ale ministrului Elena Udrea. "Noi, la Baia, suntem puţin frustraţi. Fondurile vin la nivel de judeţ şi prioritate au doar mănăstirile. Acum două-trei săptămâni, doamna Udrea a ajutat cu proiecte de mare valoare mănăstirile Suceviţa, Voroneţ, Dragomirna. Până acum, noi n-am primit ajutor.

Dl Flutur a trecut pe aici, mi-a promis şi a zis că ne vine şi nouă rândul anul acesta. Dacă mai rămâne o fărâmitură", spune Vasile Hrestic, preotul paroh al Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Baia.

SIMBOL AL ISTORIEI, DISTRUS
Biserica Precista, cum i se mai spune lăcaşului, monument istoric şi arhitectural deosebit, este singura ctitorie medievală autentică în picioare. Şi nu reconstruită, cum este Biserica Albă, care a fost refăcută la începutul secolului trecut, iar acum câteva luni a fost pictată. Catedrala catolică, cel de-al treilea important obiectiv istoric din Baia, este şi ea o ruină. Să începem cu Biserica Albă, un monument unic în ţară. Unii specialişti în istoriografie, cărora li s-a alăturat şi preotul de la biserica vecină, dau de înţeles că pictarea Bisericii Albe este o blasfemie.

"Măcar dacă ar fi fost o operă ieşită din comun! Am înţeles că nu a ieşit aşa cum trebuie, aşa spun specialiştii", precizează preotul Hrestic, care, chiar dacă slujeşte la monumentul istoric din vecinătate, a fost afectat de realizarea picturii cu pricina. Pictură care nu-şi are nicidecum locul în Biserica Albă, având în vedere faptul că tocmai în aceasta consta nota sa de unicitate, ca o emblemă a locului: faptul că monumentul istoric cu pricina nu avea pictură. Ori acum, printr-o iniţiativă aparent nevinovată, s-a adus un afront trecutului şi caracterului unic al lăcaşului.

Culori vii, sfinţi smeriţi şi feţe bisericeşti pe pereţii albi de secole. Ştefan cel Mare a construit-o la vreme de război, de restrişte, fără să-i adauge pictură. "La Biserica Albă oamenii nu au fost de acord să fie pictată; ea se numea «Albă», fiindcă era albă-albă. Însă aici au intervenit orgoliile locale. Imediat după Revoluţie a fost o perioadă de confuzie şi la Direcţia Monumentelor Istorice. Ca şi atunci, şi acum, ambiţia unui fiu al parohiei respective, care este în SUA şi care stătea bine din punct de vedere financiar, a învins.

A găsit susţinători locali, şi nu numai, pentru efectuarea picturii. Aşa a ajuns până la Patriarhie, la Comisia de Pictură, şi a primit aprobare. Acum, după ce s-au trezit cu toţii că nici pictura nu-i prea reuşită, au început să scârţâie, dar ce să mai faci? S-a mers pe orgolii, pe chestiuni subiective", a mai spus preotul Hrestic. Cu toate acestea, preotul paroh al Bisericii Albe este mândru de pictură, aşa încât a trecut şi pe site-ul lăcaşului cuvântul de mulţumire pentru "înfăptuitor".




CATEDRALA, TRANSFORMATĂ ÎN BECIURI
În aceeaşi veche localitate Baia, primă capitală şi reşedinţă voievodală a Moldovei, există şi o impunătoare catedrală catolică, acum distrusă pe trei sferturi. "În primul rând au agresat-o în mod nelegal, pentru că au şi împroprietărit acolo câţiva cetăţeni la doi-trei metri de temelia bisericii. Însă a fost mult distrusă imediat după război, pentru că se spune că din piatra bisericii se căra cu căruţa şi se făceau temelii de case, beciuri, era perioada stalinistă, când biserica în sine era un simbol..., deci se încuraja furtul.

Au fost încercări de a se reface. A fost o tentativă şi cred că dacă era dusă până la capăt, se făcea un lucru important. Ştefan Gorovei, profesor şi heraldist de la Iaşi, prin Direcţia Monumente Istorice pe timpul lui Ceauşescu, a salvat anumite monumente, Probota, chiar Putna. S-a apucat să lucreze la ruinele de la Catedrala Catolică, restaurarea lor a început prin 1974, însă, după cutremurul din 1977, s-a desfiinţat Direcţia, care însemna un fel de şantier naţional, finanţat din greu de stat pentru restaurarea monumentelor.

Acolo, la acea instituţie lucrau nume grele în domeniu, arhitectul Balş, Antonescu, Polizu, Oprescu. Aceştia erau specialişti importanţi, dar după cutremur au fost repartizaţi pe la primării", spune preotul Hrestic. În schimb, onoarea locului este salvată de o altă ctitorie unică în ţară. Biserica Adormirii Maicii Domnului. A fost clădită şi pictată în timpul lui Petru Rareş, însă, din păcate, pictura interioară este distrusă aproape iremediabil. Banii pentru pictarea Bisericii Albe ar fi fost mult mai utili la recondiţionarea acestui lăcaş. Dar s-au primit ceva fonduri şi aici cu ani în urmă şi se află acum în plină recondiţionare.

Istoricul obiectivelor din Baia
Baia, o localitate întemeiată de saşii şi ungurii care au trecut Carpaţii din Ardeal, este leagănul Moldovei, prima reşedinţă voievodală. Cel mai înfloritor oraş de la est de Carpaţi care începe să fie cunoscut din secolul al XIII-lea.

Catedrala Catolică. A fost ctitorită de domnitorul Alexandru cel Bun pentru soţia sa Margareta, care era de origine catolică. Mai întâi, domnitorul a ridicat o biserică, şi în 1415 a transformat-o în episcopie. Din ea au mai rămas doar zidurile clopotniţei, fiind distrusă în secolul al XVIII-lea, fără a fi reconstruită. Episcopia Catolică ar vrea să refacă lăcaşul, dar nu mai există planurile şi schiţele construcţiei, care au pierit alături de alte documente în numeroasele incendii declanşate de numeroasele lupte date aici.

Arhiva de la Baia a fost arsă în întregime de-a lungul luptelor de la 1467, apoi în secolul al XVI-lea şi al XVIII-lea.

Biserica Adormirea Maicii Domnului (Precista). Este o ctitorie a lui Petru Rareş, din anul 1532. După 1990 s-au făcut de-a lungul anilor importante lucrări de consolidare şi s-a refăcut acoperişul. În ultimii ani s-au decapat frescele exterioare în vederea consolidării, iar din 2004 a început replantarea frescelor, acţiune încheiată anul trecut. În schimb, trebuie fonduri pentru fresca interioară, în mare parte iremediabil distrusă.

Biserica Albă. Este o biserică ctitorită de Ştefan cel Mare după bătălia din 14-15 decembrie 1467 cu Matei Corvin din apropierea localităţii Baia. În jurul anilor 1907-1914, ea a fost restaurată total, prin contribuţia Comisiunii Monumentelor Istorice şi prin donaţia ctitorului principal, Luxita Palade. Legenda spune că Ştefan a dat foc la localitate, mare parte din trupele maghiare găsindu-şi sfârşitul aici. Se zice că însuşi Matei Corvin ar fi fost rănit în luptă. Biserica Albă a fost reconstruită în 1904 de Nicolae Iorga.
I s-a spus Biserica Albă, fiindcă, asemeni Mănăstirii Putna, nu a fost pictată.