MINA PETRILA / 12 vieţi, 12 destine frânte, 13 orfani

Lacrimi, chipuri împietrite, guri care nu mai pot să scoată nici măcar un sunet şi un oraş înmărmurit de durere. E Petrila şi oamenii ei, e o sâmbătă câinoasă dintr-un noiembrie sumbru. Mina şi-a luat tributul: 12 vieţi, 12 destine frânte. 13 copii au rămas orfani.

Sâmbătă, 15 noiembrie 2008… Oraşul Petrila din Valea Jiului. E linişte, parcă prea multă linişte. Bărbaţii sunt plecaţi la muncă. E o zi nelucrătoare, ca şi duminicile. Bărbaţii merg, totuşi, în şut. Se plăteşte dublu, vin bani mai mulţi. În Petrila, viaţa e aspră şi locurile de muncă sunt puţine. Banii câştigaţi în plus înseamnă hrană pentru familie.
Imediat după ora 15:00, liniştea e spartă de o veste ce vine de la televizor: în mină a avut loc un accident. Vestea le dă fiori… La serviciu erau aproape 100 dintre ai lor. Imediat la poarta minei se strâng rudele. Aşteaptă şi speră. Nimeni nu le spune nimic. Se iau doar măsuri de securitate, dar nu în subteran, ci la suprafaţă. Paznicii nu mai fac faţă. Sunt aduşi poliţişti şi jandarmi. La televizor se anunţă veşti triste: în jurul orei 14:50, în subteran a avut loc un teribil accident. La mină e tăcere. Nimeni nu spune nimic. Minutele se scurg greu. O bucată de balustradă cedează sub greutatea mulţimii… "Vrem să ştim ce se întâmplă. De ce nu ne spune nimeni nimic? Cine a murit? Daţi-ne numele lor. Cumnatul meu e acolo", strigă o femeie. "Nu ne-au spus nimic. Dacă ne spuneau, mai eram aici? Poate eram deja la spital. Aici lucrăm, avem aici colegi, prieteni, rude, de două ore aşteptăm degeaba...", spune şi un ortac, care nu înţelege de ce nu sunt lăsaţi să intre pe poarta minei. "Hoţilor! Luaţi salarii de zeci de milioane pe cadavrele minerilor noştri", strigă un altul. Nici un oficial nu spune nimic. Sunetele sirenelor ambulanţelor taie aerul. Veşti contradictorii. Unii ortaci ies din mină. Se simte fiorul morţii… Răniţii sunt transportaţi la Spitalul de Urgenţă din Petroşani. După ore de aşteptare, primarul oraşului Petrila, Ilie Păducel, anunţă la televizor că opt mineri au murit. În cele din urmă, vine şi un anunţ din partea oficialilor. Directorul general adjunct al CNH Petroşani, Constantin Jujan, admite în faţa mulţimii că sunt opt morţi şi opt răniţi. Numele lor nu este făcut public. Oamenii intră în panică. Lacrimi şi durere… "Soţul meu este acolo. Nu ştiu nimic de el. Doamne, ce mă fac?", plânge o femeie.

SEMNE DE ÎNTREBARE
Printre veştile contradictorii despre posibilii morţi apar şi primele declaraţii. Cu teamă şi sub protecţia anonimatului, oamenii încep să vorbească. "Acest accident e sfârşitul minei. Va fi închisă şi vom rămâne pe drumuri. În subteran, concentraţia de gaz metan e depăşită de două sau de trei ori. Maximul admis este de 2%. în subteran era între 5% şi 8%." De altfel, apar şi informaţii legate de un incident petrecut vineri în mina de la Petrila. Un miner a ajuns la spital prezentând o intoxicaţie cu monoxid de carbon. Mai târziu, informaţia a fost confirmată de medicii de la Spitalul din Petroşani, care au adăugat că după ce a primit îngrijiri, minerul a fost lăsat să plece, pentru că nu avea nevoie de supraveghere medicală. Oamenii spun că erau obligaţi să intre în mină şi că şi miercuri două persoane au suferit arsuri.

MOARTEA VINE LA INDIGO
Ora 14:50 – în mina de la Petrila sunt aproape 100 de ortaci. Opt au murit şi alţi opt au fost răniţi. Ceilalţi reuşesc să iasă din mină. Potrivit şefului Departamentului Securitate şi Sănătate în Muncă Petroşani, din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara, Ileana Bodea, accidentul s-a produs din cauza unei explozii sau a unei aprinderi de metan: "Accidentul s-a produs în subteran, la minus 250 de metri sub nivelul mării (circa 1.000 de metri adâncime), în abatajul 431. În zona respectivă erau 13 persoane. O comisie formată din reprezentanţi ai ITM Hunedoara şi ai Parchetului va cerceta cauzele care au dus la producerea accidentului".
Câteva ore mai târziu se decide ca salvatorii minieri să intre în mină. 10 salvatori minieri, adică două echipe, au coborât în subteran. O decizie absolut neinspirată. O nouă explozie, produsă în jurul orei 18:40, a ucis alte patru persoane. Oficialii CNH Petroşani declară că, în momentul în care s-a dat alarma, cinci dintre membrii echipelor de salvare porniseră spre locul deflagraţiei, iar restul aşteptau în zona de aer curat, dar au fost surprinşi de suflul exploziei. În jurul orei 20:00 s-a luat decizia sistării, pe o perioadă de 48 de ore, a tuturor operaţiunilor de salvare.

"E CRIMĂ CU PREMEDITARE!"
Accidentul de la Petrila arată, din nou, în ce condiţii se lucrează în minerit. "E mai rău ca în Irak sau Afganistan. Galeriile sunt strâmte şi joase. E cald ca în Iad aici, dar ce să facem? Lucrăm ca pe timpul lui Ceauşescu, în condiţii nesigure şi acum ne temem că vom rămâne şi fără locurile astea amărâte de muncă. Mina arde. Câştigăm în jur de 12 milioane de lei vechi. Nu ai cui să te plângi. Şi la Orizontul 150 e foc de mină, dar nu au oprit activitatea, aşa cum ar fi trebuit", povesteşte un miner, sub protecţia anonimatului. Conducerea CNH pretinde că nu avea cunoştinţă despre vreo depăşire a concentraţiei de metan, în ciuda celor spuse de mai mulţi angajaţi ai EM Petrila. "În momentul exploziei, pe staţia telegrizumetrică era o concentraţie de patru ori mai mică decât cea normal admisă. Cu siguranţă a fost metan că, dacă nu era, nu se putea întâmpla explozia. Expertiza pentru ceea ce s-a întâmplat acolo o vor face alte organe abilitate, respectiv ITM şi INSEMEX Petroşani. Este interzis să se lucreze în condiţii de foc de mină", a declarat Daniel Surulescu, directorul CNH Petroşani. Şi Petru Drăgoescu, directorul pe probleme de securitate şi sănătate din cadrul CNH, a susţinut că în subteran concentraţia de metan era de patru ori mai mică decât limita admisă.

Pe de altă parte, Miron Cozma îi contrazice pe oficialii CNH Petroşani: "Este crimă cu premeditare! Oamenii nu aveau ce să caute în subteran. Ei nu trebuiau trimişi acolo. Zona trebuia izolată! Liderul de sindicat (n. r. – Ion Temneanu) unde a fost?! Am informaţii de la oameni că staţiile de captare erau învelite cu pungi de plastic, ca să nu fie depistată concentraţia mare. După ce s-a întâmplat prima tragedie şi opt oameni şi-au pierdut viaţa, nu trebuia ca salvatorii să intre în subteran. Mai mult, la această oră, în Valea Jiului există mai multe bombe cu ceas la Lupeni, Vulcan şi Livezeni. De această dată nu morţii sunt de vină. O să văd ce pot să fac, să găsesc avocaţi, poate mă ajutaţi şi voi, cei de la Jurnalul Naţional, care m-aţi mai sprijinit, să se facă dreptate!".

VOIA SĂ FIE SALVATOR MINIER
Adrian Măţan era cel mai tânăr dintre cei 12 morţi din accidentul de la Petrila. Avea doar 27 de ani. Provenea dintr-o familie de mineri. Era ajutor de miner şi student la Facultatea de Construcţii din Petroşani. Lucra în mina de la Petrila de câţiva ani. "Chiar îi plăcea ceea ce făcea. Muncea cu pasiune, din acest motiv se ducea la lucru şi sâmbăta. Se băga unde era mai greu, împreună cu salvatorii. Şi el voia să ajungă inginer şi apoi salvator", povestea cumnata lui. Nu a mai apucat ziua aceea, cum nu a mai apucat-o nici pe cea în care urma să se căsătorească în primăvara anului viitor. Sâmbătă, el a primit sărutul morţii, alături de alţi 11 ortaci. Ieri, la Capela "Bobocul" din Petroşani, unde a fost depus trupul neînsufleţit al tânărului, rudele şi prietenii priveau înmărmuriţi un sicriu: al lui Adrian. Colegii lui de la Universitatea Petroşani au anunţat că vor strânge fonduri pentru toate victimele tragediei de la Petrila.

Bilanţ oficial al tragediei

Inginerul-şef de producţie, dar şi câţiva mineri-şefi se află pe lista oficială a celor decedaţi sâmbătă în exploziile de la Mina Petrila, potrivit listei oficiale afişate.
Persoanele decedate sunt: Brad Iosif, inginer-şef producţie (44 ani), inginer Holingher Doru, şef Sector I (39 ani), Stoian Vasile, miner, Sector I (38 ani), Măţan Adrian, ajutor miner front, Sector I (27 ani), Mateş Dan, sondor, Sector VI (35 ani), Moş Silviu, miner-şef schimb, sector I (36 ani), Şipoş Cristian, miner, Sector I (34 ani), Alecsa Marcel Alin, sondor, Sector VI (36 ani), Frăţilă Daniel, miner-şef de schimb, Sector VI (38 ani), Elekeş Attila, miner galerie, Sector VI (35 ani), inginer Vişan Trandafir, adjunct-şef Sector I (40 ani), Puian Nicolae, miner-şef de brigadă (36 ani). Răniţii grav sunt: Socolescu Alexandru, miner Sector 1, Lăban Cristian, lăcătuş Sector IV, Tirintică Victor, inginer electromecanic, Sector 4, Matei Petru, muncitor necalificat Sector I, Loghin Constantin, lăcătuş, sector IV, Alexa Nicolae, miner, Sector I, Iordache Nicolae Florin, ajutor de miner, sector I, Bodoni Şandor, miner Sector I, Bâlbă Sorin Mihai, miner-şef brigadă, Sector IV, Trăilă Sorin, artificier Sector VI, Badea Vasile, miner-şef de schimb, Sectorul II. O echipă de procurori, ofiţeri şi specialişti, coordonată de Augustin Lazăr, procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia, a demarat o anchetă. "Lucrăm la audieri de martori, legiştii au efectuat deja autopsierea celor patru salvatori minieri. Este nevoie de cercetare temeinică", declară Lazăr.

Pronostic "foarte rezervat"

Opt răniţi au fost transportaţi duminică dimineaţă la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri şi la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti.
Cinci dintre victime au fost internate duminică la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri.
În comunicatul spitalului, emis în jurul orei 14:00, directorul medical, dr
Cristian Niţescu, a precizat că Nicolae Iordache, 38 de ani, are arsuri pe 80% din suprafaţa corpului, Petru Mihai – pe 85%, Alexandru Socolescu – pe 55%, iar Nicolae Alexa – pe 35% din suprafaţa corpului. Cel de-al cincilea rănit este ars pe 10% din suprafaţa corpului. Trei dintre victime sunt în stare foarte gravă, iar în privinţa tuturor celor cinci pacienţi prognosticul e "foarte rezervat", pentru că toţi au arsuri şi leziuni ale căilor respiratorii superioare, existând riscul unei insuficienţe pulmonare, care poate determina un stop cardiorespirator.
Trei din cei opt au fost internaţi la Spitalul de Urgenţă Floreasca. Doi dintre ei au arsuri grave pe 70% din suprafaţa corpului şi arsuri ale căilor respiratorii aeriene, probabil de la praful de cărbune încins inhalat, a precizat dr Bogdan Opriţa. Cea de-a treia victimă are un traumatism cranio-cerebral şi unul de antebraţ, cu arsuri minore.

Mafia din industria minieră

La Petrila, de vină pentru moartea celor 12 ortaci sunt Compania Naţională a Huilei, care a alocat 686.046 de lei şi o firmă privată. Acestea au achiziţionat
de aparate noi, dar inutilizabile, care au costat 103.178 de lei. Ambele sume nu includ TVA.
Metanometrele folosite la toate minele din Valea Jiului au cel puţin un sfert de secol vechime. Acestea ar fi trebuit casate de cel puţin 15 ani, deoarece după 1989 nu s-au mai importat piese de schimb pentru ele, iar metrologii mineri le repară cu diverse improvizaţii, motiv pentru care acestea dau erori care costă viaţa celor ce lucrează în subteran. "La ora aceasta mai există foarte puţine aparate de acest gen, vreo 20-30 care se plimbă de la o mină la alta. Sunt vechi de peste 25 de ani, se folosesc în condiţii extreme şi nu mai indică corect concentraţia de gaze din galeriile minei", ne-a declarat P.B., metrolog la exploataţia minieră Petrila.

UN TUN ÎN FAMILIE
Compania Naţională a Huilei Petroşani a devenit notorie pentru firmele-căpuşă ale unor angajaţi şi prieteni ai directorilor de mină. Astfel, una dintre investiţiile cu care se laudă conducerea proaspăt suspendată de către ministrul Varujan Vosganian sunt noile metanometre "AllHam". Acestea au fost cumpărate de către CNH de la o firmă de apartament din Petrila, SIP SRL. Aceeaşi firmă, care are sediul într-un apartament de bloc unde locuieşte administratorul firmei, a primit şi contractul de întreţinere pentru noile scule de măsurare. Firma a mai fost în vizorul unor anchete penale legate de contractele preferenţiale pe care CNH Petroşani le-a încheiat în ultimul deceniu. Confrom contractului, suma plătită de la buget pentru aceste scule şi pentru întreţinere este în jur de 790.000 de lei, fără TVA. Metrologii de la minele din Valea Jiului au sesizat conducerea CNH despre aceste metanometre, că sunt mult prea sensibile şi că se strică foarte des, deci nu sunt fiabile pentru munca în subteranele din Valea Jiului. Acelaşi metrolog de la mina din Petrila ne-a declarat că minerii nu folosesc noile metanometre şi că apelează zilnic la vechile scule de fabricaţie est-germană şi la cele ruseşti. El spune că aceasta este adevărata cauză pentru care au avut loc şi cele trei explozii, dintre care prima neconfirmată oficial.

Locuitorii din Valea Jiului ştiu că de o lună, directorul general al CNH  Daniel Surulescu şi directorul pentru securitate şi sănătate în muncă, Petre Drăgoescu se ocupă doar de promavarea lor în campania electorală . Culmea, cei doi sunt în concediu pentru a putea face campanie electorală, însă vinerea trecută,  au făcut o şedinţă prin care le-au impus directorilor de subunităţi să îi convingă pe mineri să îi voteze. în momentul producerii exploziei, directorul general Daniel Surulescu îşi făcea campanie în oraşul Vulcan, unde dădea o masă minerilor care au jucat fotbal, tot pentru promovarea lui ca deputat. Trebuie spus că atât Daniel Surulescu, cât şi Petre Drăgoescu candidează pentru câte un loc în Parlamentul României la scrutinul din 30 noiembrie.

• Mircea Opriş

Anchete, suspendări…

Suspendarea conducerii Exploatării Miniere Petrila şi acordarea ajutoarelor băneşti pentru minerii răniţi şi familiile celor decedaţi au fost primele măsuri anunţate ieri de celula guvernamentală de criză. Potrivit ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, suspendarea conducerii Exploatării Miniere nu este "un proces de intenţie", ci o măsură de siguranţă pentru transparenţa cercetărilor. El a mai anunţat şi demararea unui control cu privire la modul în care au fost cheltuiţi în 2008 banii alocaţi Companiei Naţionale a Huilei (CNH), aproximativ 339 de milioane de lei. La rândul său, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a prezentat despăgubirile băneşti ce vor fi acordate celor 14 răniţi şi familiilor celor 12 mineri decedaţi în accidentul de la Mina Petrila. Astfel, cei şase răniţi internaţi la Petroşani vor primi câte 15.000 de lei, bani proveniţi de la Guvern, CNH şi Consiliul Judeţean. Cei opt răniţi aduşi la Bucureşti vor primi câte 30.000 de lei. Familiile celor 12 mineri decedaţi vor primi de la Guvern câte 10.000 de lei şi câte 63.000 de lei din partea CNH. Compania va acoperi şi toate cheltuielile de înmormântare şi va angaja câte un membru al fiecărei familii îndoliate. De asemenea, celor 13 copii ai minerilor decedaţi le vor fi acordate burse de studiu, pe lângă ajutoarele primite de toţi copiii victimelor din fondul special al Guvernului. Cu privire la operaţiunile de scoatere a celor opt trupuri rămase în subteran, autorităţile aşteptau ieri ca situaţia din mină să nu mai fie riscantă pentru salvatori. Potrivit şefului securităţii miniere, Petru Drăgotescu, măsurătorile făcute în subteran arătau că în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică "nu mai avusese loc nici o replică a exploziilor şi că atmosfera se curăţase".

• Miruna Pasă Petru

Supravieţuitorii

Accidentul produs sâmbătă ar putea duce la gândul că minerii supravieţuitori nu vor mai intra vreodată în mină. Însă lucrurile nu stau chiar aşa. Ieri după-amiază, la mai puţin de 24 de ore de la cea de a doua explozie, supravieţuitorii internaţi la Petroşani au declarat că s-ar întoarce în mină. Aşteaptă să se însănătoşească şi apoi… da, vor reveni printre ortacii lor. Unul dintre salvatori, Nicolae Cristea, a declarat ieri că a venit să-şi ajute colegii, deşi era în concediu medical. "După ce m-au anunţat de tragedie, i-am spus soţiei că ştiu că plec, dar nu ştiu dacă mă mai întorc. Am mers după ei (minerii răniţi – n.r.), ne-am întors a doua oară, să vedem dacă trăieşte vreunul, l-am găsit pe Sorin Bâlbă (coleg miner – n.r.) şi l-am scos." Toţi supravieţuitorii pun pe primul loc familiile, şi nu vieţile lor. "Nu ne pasă dacă trăim sau murim! Important e ca familiile noastre să aibă tot ce le trebuie. Vrem pentru copiii noştri o viaţă mai bună, departe de mină. Nu vrem să ajungă ca noi", a afirmat un alt miner. Cu lacrimi în ochi, un supravieţuitor al tragediei a afirmat că tot ce şi-ar dori ar fi să se întoarcă timpul în urmă cu o săptămână, când "beam toţi şampanie, după câştigarea locului 1 la Concursul Naţional de Salvare Subterană şi de Suprafaţă." Minerii răniţi la Petroşani au arsuri şi fracturi uşoare.
Concursul Naţional de Salvare Subterană şi de Suprafaţă, organizat de Asociaţia Salvatorilor Mineri din România, a avut loc în perioada 6-8.11.2008. Au participat salvatori din cadrul E.M. din Valea Jiului, dar şi de la Metrorex, Electrica Craiova şi de la alte exploatări miniere. Asociaţia Naţională a Salvatorilor Minieri din România reuneşte în acest moment peste 300 de profesionişti în domeniul intervenţiilor în subteran şi la suprafaţă, pentru salvarea vieţii minerilor în cazul unor accidente miniere.

Mii de mineri pierduţi

Valea Jiului şi-a câştigat renumele de Valea Plângerii din cauza numeroaselor accidente de muncă petrecute în zonă. Mii de oameni şi-au pierdut viaţa. La Mina Anina, din 1792 şi până astăzi, au murit peste 1.000 de oameni. Şi Mina Petrila are un istoric la fel de dramatic: în 1982, 14 mineri au murit, iar alţi 15 au fost răniţi, după ce praful de cărbune s-a aprins. La 26 iulie 1996, trei mineri şi-au pierdut viaţa într-un accident, în timpul unei intervenţii la puţul de aeraj al minei. Platforma pe care se aflau s-a rupt şi minerii au căzut de la o înălţime de 43 de metri.
La 10 decembrie 1996, doi mineri au murit şi alţi doi au fost grav răniţi în urma unei surpări, iar un an mai târziu, un inginer a murit lovit de un stâlp metalic. În mai 2004 au avut loc două accidente, în care au murit şase angajaţi ai Exploatării Miniere. În iulie 2005, doi mineri şi-au pierdut viaţa într-un accident de muncă. Şi în 2007, un miner de 45 de ani, angajat la Exploatarea Minieră, a suferit un accident grav, în urma căruia a fost diagnosticat cu "traumatism cerebral toracal cu transsecţiune medulară, paraplegie flască".

Statistica lui Vosganian

Ministrul Finanţelor, Varujan Vosganian, a prezentat ieri la Petrila, un bilanţ al accidentelor miniere care au avut loc la Compania Naţională a Huilei (CNH), precizând că numărul acestora este în descreştere.
  •  2003 – 82 de accidente, dintre care două mortale, 80 cu invaliditate temporară de muncă
  •  2004 – 63 de accidente, dintre care unul mortal şi 62 cu invaliditate temporară de muncă
  •  2005 – 36 de accidente, dintre care două mortale şi 34 cu invaliditate temporară de muncă
  •  2006 – 36 de accidente, dintre care nici unul mortal
  •  2007 – 31 de accidente, dintre care unul mortal şi 30 cu invaliditate temporară de muncă
  •  2008 – 31 de accidente, până sâmbătă

• Eugenia Mihalcea