Poleiala verde din sectorul parcărilor

In sectorul păstorit de Liviu Negoiţă, lucrurile par să se mişte. Oamenii sunt mulţumiţi, au parcări şi locuri de joacă pentru copii. Dincolo de infăţişarea proaspătă şi colorată, apreciată de alegători, sectorul pierde spaţii verzi de la o zi la alta. Cea mai mare parte a acestora a fost sacrificată pentru parcaje sau construcţii noi.


Jurnalul Naţional vă propune o radiografie a sectorului mărginit de Dămboviţa, Lacul Pantelimon, Calea Victoriei şi Bulevardele Carol şi Basarabia. Locurile de joacă, parcările şi demolarea garajelor sunt primele lucruri care iţi atrag atenţia şi iţi fură privirea. Aliniamentele sunt pline de flori, iar aspectul ingrijit te păcăleşte, lăsănd impresia că traversezi un orăşel de provincie. Locuitorii sectorului se declară mulţumiţi de realizările primarului lor. Pe de altă parte, sub lupa analizelor de mediu, realitatea nu mai pare insă atăt de roz.


AVIZE DE MEDIU. Organizaţiile de mediu suţin că, in mare parte, spaţiul verde din Sectorul 3 a fost diminuat de locurile de parcare realizate de Negoiţă. Mai mult, aceştia susţin că nu le sunt trimise spre avizare diferitele proiecte ale sectorului. "Nu se intămplă să primim spre avizare proiecte din partea lui Negoiţă. Noi nu vrem decăt să fie respectate anumite norme de mediu atăt căt se poate. In momentul in care un proiect vine la noi spre avizare, reuşim să il mai periem, să fie căt de căt in armonie cu mediul", a precizat unul dintre membrii Eco-civica. Evitarea avizelor de mediu il afectează in mod direct pe cetăţeanul de rănd, care se trezeşte, peste noapte, cu un mamut de beton in locul spaţiului verde din faţa blocului. "Noi ne supunem normelor in vigoare şi nu avem nici o construcţie cu impact asupra mediului care să nu aibă toate avizele necesare cerute de lege. Nu există aşa ceva", a declarat Dumitraşcu, arhitectul-şef al Primăriei.


DEŞERTUL DE BETON. O scurtă plimbare prin sector a scos la iveală căteva clădiri cu probleme. Astfel, construirea hipermarket-ului Auchan a lăsat numeroase semne de intrebare. Terenul cu pricina, aflat in paragină, la momentul demarării proiectului ar fi putut servi retrocedărilor care au măncat parcuri din Sectorul 3. A fost aleasă insă varianta construirii centrului comercial, fără să se ţină cont şi de părerea specialiştilor. "Auchan a fost ridicat fără să aibă aviz de mediu. Dacă ar fi trebuit să se respecte mediul, acest centru comercial nu ar fi trebuit să aibă o parcare betonată. Betonul ăsta este un cuptor vara. Potrivit normelor de mediu, pentru fiecare patru locuri de parcare ar fi trebuit să fie sădit un pom. In faţa Auchan-ului nu vezi decăt un deşert betonat", a explicat Eco-civica. Pe de altă parte, arhitectul-şef al Primăriei a declarat: "Vă daţi seama că nu este posibil ca un centru comercial de mărimea Auchan-ului să plece spre avizare fără toate aprobările necesare. Există un acord de mediu, şi actele o pot dovedi."


ASALTUL BLOCURILOR-TURN. In luna iunie a anului trecut, Jurnalul Naţional scria despre zidul uman impotriva defrişării. Pe atunci, locatarii de pe Strada Postăvarului din Sectorul 3 luptau pentru a-şi salva peticul de verdeaţă din faţa blocului. La un an de la acel eveniment, Jurnalul nu vă poate scrie decăt despre zidul de beton de pe Strada Postăvarului care le-a luat locatarilor dreptul la lumină. Cei 1.400 de metri pătraţi retrocedaţi unui moştenitor care, potrivit declaraţiilor locatarilor, nu ar fi avut niciodată teren acolo, şi-au făcut datoria. Au adus investitorilor bani, pentru că, in locul celor 49 de pomi raşi de constructor, s-a ridicat un bloc-turn de 10 etaje. Au luat, in schimb, dreptul la lumină oamenilor. Turnul masiv care s-a ridicat in mai puţin de un an blochează cele două blocuri de patru etaje. "Dacă acest proiect ar fi trecut pe la agenţia de mediu, lucrurile ar fi stat cu totul altfel. Numai studiul de insorire ar fi ridicat serioase probleme investitorului", a adăugat Eco-civica. Potrivit acestui studiu, in cea mai scurtă zi a anului, razele soarelui trebuie să bată cel puţin pentru o oră jumtate in casa fiecărui locatar. O altă prevedere care ar fi ridicat la răndu-i probleme investitorului ar fi fost respectarea distanţei dintre cele două construcţii. Or, blocurile din zonă sunt sufocate de noua construcţie. Mai departe, in zona Parcului IOR, un alt bloc-turn este departe de a fi indeplinit astfel de norme. Acesta vine ca un lanţ peste blocurile vechi, le blochează şi le privează de lumina soarelui.


DEZASTRU. Parcul Prisaca Dornei este in parte măcinat de vilele care au apărut in număr destul de mare. La doi paşi de vilele din parc, două blocuri-turn sfidează zona. Ei bine, pentru ridicarea celor două blocuri, nu au avut de suferit numai vecinii, ci şi copiii Şcolii 200. Aceştia au fost văduviţi de locul de joacă ce a fost redus la un sfert din suprafaţa iniţială. Potrivit articolului 222, din Anexa 2 a HG 525/27.06.1996, republicată in 2002, fiecărui elev ar trebui să i se asigure o suprafaţă minimă de 20 metri pătraţi. La şcoala 200 din Sectorul 3, realitatea depăşeşte cu mult imaginaţia oricărui inspector de mediu.

Necrolog

In Bucureşti sunt asfaltate sau betonate anual 90 de hectare de teren. In ultimii 18 ani au dispărut sute de hectare de verdeaţă. Acestea au căzut victime defrişărilor, construcţiilor, parcărilor, benzinăriilor. Astfel, 300 de hectare de spaţii verzi au fost ocupate de garaje sau construcţii ilegale. Alte 300 de hectare de verdeaţă au fost distruse de cele 800.000 de autoturisme care au invadat capitala. Pentru fiecare maşină moare un copac. De pe aliniamentele stradale au fost raşi 600.000 de arbori. Un număr impresionant de maşini uzate au cotropit in jur de 40 de hectare de spaţii verzi.Cele 200 de benzinării au dus la dispariţia
a 60 de hectare de verdeaţă.

Sesizări

Dacă aflaţi despre abuzurile care se fac pe spaţiile verzi care aparţin domeniului public al statului şi despre tăierea copacilor din zona in care locuiţi, atăt din Bucureşti, căt şi din ţară, puteţi scrie pe adresa de mail: numaitaiaticopacii@jurnalul.ro sau puteţi suna la 318.20.37; 318.20.43 sau 318.20.26.