Românul asudă trei ore pe Net

Un român din cinci are computer şi peste 7,5 milioane de conaţionali folosesc internetul. Internautul urban stă în medie peste 3 ore/zi pe Net, majoritatea utilizatorilor navigând după ora 18:00. De asemenea, este în creştere puternică, de 80%, numărul celor care accesează internetul de pe un terminal mobil. Ce căutăm pe Net? De la jocuri, distracţie şi afaceri până la job-uri şi legislaţie, că doar e criză!

La o populaţie de peste 20 de milioane de oameni, România are o "bază" de calculatoare de aproximativ 4 milioane de unităţi. Firma de cercetare de piaţă IDC o estimează undeva la 3,5 milioane unităţi, iar la o aproximare de până la 4 milioane, ajunge preşedintele APDETIC, Valentin Negoiţă (Asociaţia Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor).

Potrivit lui Negoiţă, în mediul urban, peste 85% dintre cămine au un calculator. Cifra provine dintr-un studiu Daedalus/EcoTiC, prezentat în toamna anului trecut. Nu ştim cum este ritmul către 100%, dar diferenţa între urban şi rural este imensă. Acest raport este văzut de preşedintele APDETIC în forma 90%-10%, din totalul de compu­tere. RURAL/URBAN. Totuşi, pentru zona rurală şi mic urbană trebuie să menţionăm două proiecte prin care s-a adus ceva din "lumina" informaţională a biţilor: telecentrele şi Economia bazată pe Cunoaştere.

Telecentrele sunt spaţii publice, instalate în localităţi fără acces la servicii de comunicaţii, de unde locuitorii din zonele rurale pot da sau primi telefoane şi faxuri şi pot folosi compu­tere conectate la Internet. Un telecentru are minimum două computere. Instalarea lor face parte din programul naţional de implementare a serviciului universal, derulat de Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii (ANC), în parteneriat cu administraţiile locale şi companiile desemnate drept furnizori de serviciu universal, la finalul căruia locuitorii a 633 de comunităţi izolate din mediul rural vor avea acces la servicii de telefonie şi Internet.

Instalarea celor 172 de telecentre adjudecate la ultima licitaţie, care a avut loc în august 2008, a început deja. în medie, costul instalării şi menţinerii în funcţiune timp de trei ani a fiecărui telecentru, aşa cum a rezultat în urma licitaţiilor organizate până în prezent, este de aproximativ 10.000 de euro. Tot până în prezent, au fost achitate şi costurile pentru un număr de 247 de telecentre, pentru care furnizorii de serviciu universal au solicitat compensarea costului net. Programul naţional de instalare a telecentrelor trebuie încheiat în acest an, o dată cu instalarea în toate cele 633 de locaţii.

Potrivit informaţiilor ANC, în jur de 10 primării nu au alocat încă un spaţiu pentru un telecentru, iar din cele 633 de telecentre scoase la licitaţie, doar 414 sunt funcţionale. Un număr de şapte furnizori au luat parte la programul ANC cu telecentre, şi anume: Radiocom, Accessnet International, Vodafone, Orange, Rartel, Romtelecom, Euroweb.

Celălalt proiect menţionat, Economia bazată pe Cunoaştere, este dezvoltat de Guvern (prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor) cu sprijin de la Banca Mondială. În cadrul acestui proiect au fost informatizate 255 de localităţi din 38 de judeţe, acoperind o populaţie de 1.800.000 de persoane, aproximativ 20% din populaţia rurală şi mic urbană.

Din punctul de vedere al dotării cu echipamente, Reţeaua Electronică a Comunităţii Locale (RECL) este constituită din patru noduri (Primărie, Şcoală, Bibli­o­tecă şi Punctul de Acces Public la Informaţie - PAPI). Fiecare RECL a fost dotată cu PC-uri şi ser­vere (cu un total de 4.095 desktopuri şi 738 servere), dar şi cu alte echipamente TIC: de la switch şi UPS la videoproiector şi webcam.

Toate echipamentele trebuie să fie dotate cu software standard (sisteme de operare, antivirus etc.) fiind furnizate şi servicii de ins­ta­lare, configurare, mentenanţă şi asistenţă tehnică; servicii de instruire pentru personalul RECL şi servicii de acces la internet. Cone­xi­u­nea la internet este una broadband de 512Kbs sau 1Mbs garantat, în funcţie de numărul de localităţi aparţinătoare. Pentru informatizarea comunităţilor s-au investit prin acest program peste 23 milioane de dolari.

ÎNTRE CIFRE ŞI REALITATE
Tot prin proiecte de amploare se face şi in­for­matizarea în şcolile româneşti, ajun­gându-se în prezent ca media naţională să fie de un computer la 19 elevi. Media este doar o operaţiune a matematicii, realitatea putând să ne ducă şi la o altă situaţie. Programul de informatizare a şcolilor şi liceelor din România a început în anul 2001, iar de atunci au ajuns în instituţiile de învăţământ din ţara noastră 184.122 de computere.

Calculatoarele au fost furnizate de cele patru firme care au organizat şi sistemul pentru admiterea computerizată în licee. Acestea au câştigat în 2001 licitaţia pentru informatizarea unităţilor de învăţământ. Astfel, dotarea şcolilor cu echipamentele necesare a fost reali­zată de un consorţiu format din IBM România, Compaq România, Hewlett-Packard şi Siveco Ro­mâ­nia.

Calculatoarele din laboratoare aveau ca destinaţie utilizarea la toate orele, nu numai la cele de informatică. Cu toate acestea, de-a lun­gul anilor, media a scos la iveală faptul că multe computere sunt utilizate numai la informatică sau închise pur şi simplu în laboratoare neutilizate (un laborator poate avea fie 25 de calculatoare şi un server, fie zece calculatoare şi un server).

Cea de-a doua etapă a programului a fost lansată în noiembrie 2002 şi s-a încheiat la sfârşitul anului 2003. Etapa a cuprins 1.100 de licee. Ultima etapă a SEI, care s-a desfăşurat între anii 2005 şi 2008, a avut ca obiectiv principal extinderea informatizării învăţământului la nivelul gimnazial. Până la această dată, cele mai dotate judeţe sunt Prahova, Dolj, Suceava, Dâmboviţa, Cluj, Ilfov şi municipiul Bucureşti, care au în jur de 200 de laboratoare fiecare.  

Aşadar, este loc, dar mai ales este mare ne­vo­ie de continuarea procesului de informatizare, de dotare cu calculatoare şi acces internet. Da­că în mediul urban, în special în oraşele mari, îşi face apariţia şi al doilea computer în casă (notebook sau desktop), în mediul edu­ca­ţi­onal şi în cel rural sunt mari lipsuri. De altfel, tocmai asemenea proiecte pot ridica piaţa locală de IT. Pentru primele luni din 2009 nu e nici o şansă de asemenea investiţii, poate doar în partea a doua a anului să apară vreo iniţiativă. De asemenea, nu trebuie uitate nici proiectele necesare în administraţie. Atât cât mai permite bugetul în contextul economic actual.

CONECTAŢI LA INTERNET
Am văzut cum stă treaba cu dotarea de calculatoare, să trecem şi la internet. Potrivit ANC, piaţa de comunicaţii electronice din România în prima jumătate a anului 2008 indica un ritm anual de creştere susţinut a numărului de utilizatori de servicii de telefonie mobilă, precum şi a numărului de conexiuni la internet.

Conform datelor raportate de furnizorii de internet, la nivelul lunii iunie 2008 în România se înregistrau aproximativ 2,29 mili­oane de conexiuni de acces la puncte fixe, cu 450.000 mai multe decât în perioada similară a anului trecut. De asemenea, la aceeaşi dată, existau peste 1,2 milioane conexiuni la puncte mobile pentru care au fost tarifate servicii de acces la internet, în creştere cu aproximativ 80% faţă de 30 iunie 2007.

La acest calcul sunt vizate conexiuni de la GPRS la HSDPA. Din to­ta­lul de 2,29 milioane de conexiuni de acces la puncte fixe, aproximativ 99% sunt conexiuni la internet în bandă largă, al căror număr a crescut cu 50% faţă de jumătatea anului 2007. Astfel, rata de penetrare la 100 locuitori a conexiunilor de acces dedicat la internet în bandă largă a ajuns la 10,52%, în timp ce rata de penetrare la 100 de gospodării este de 27%.

Potrivit unui studiu al Internet World Stats, Europa deţinea la sfârşitul lunii decembrie 2008 un procent de 24,7% din cifra totală a utilizatorilor de internet, adică în jur de 390 de milioane, România plasându-se pe locul 10, cu aproximativ 7,5 milioane de utilizatori (1,9%). Dar pe penultimul în cadrul UE la rata de penetrare, respectiv 33,4%.

PROFILUL UTILIZATORULUI DE NET DE LA ORAŞ
Conform unui recent sondaj eResearch, rea­lizat în mediul urban, peste 50% dintre internauţi au început să utilizeze internetul în perioada 2000-2004, şi pentru 91% dintre persoanele intervievate, accesarea reprezintă o obişnuinţă zilnică. Circa 52% dintre internauţi  au declarat că accesează internetul preponde­rent după ora 18:00, în timp ce 34% au men­ţi­o­nat intervalul orar 10:00-18:00. 71% dintre utilizatorii de Net petrec în medie peste trei ore zilnic pe internet şi 20%, între două şi trei ore. De menţionat şi faptul că numărul celor care accesează internetul de la serviciu este cu puţin mai mare decât al celor care intră pe Net de pe telefon. Au fost chestionate aproximativ 1.000 de persoane din mediul urban, pe grupele de vârstă 16-20, 21-30 şi 31-50 de ani.

CE CAUTÂM PRIN WWW?
Potrivit portalului web trafic.ro, cele mai că­u­tate cuvinte în anul 2008 au fost, la categoria general: jocuri (52.810.966 de căutări), calculatoa­re/Internet: hub-uri (906.235 de căutări), afaceri/ comerţ: curs valutar (5.601.289 de căutări), locuri de muncă: e-jobs (2.567.992 de căutări), dar şi le­gis­laţie: Codul Muncii, cu 557.000 de căutări.

Din punct de vedere procentual, cele mai mari creşteri au fost înregistrate de categoriile Pagini personale (83%), Regional (67%) şi Servicii web (64%). În cifre absolute, cele mai mari creşteri sunt cele ale categoriilor Divertisment (+ 1.754.740 vizitatori unici), Educaţie/ În­vă­ţă­mânt (+ 1.724.385) şi Servicii web (+ 1.497.062). Primele trei poziţii în topul creşterilor procentuale ale afişărilor sunt ocupate de categoriile Servicii web (135%), Bloguri (92%) şi Edu­ca­ţi­e/Învăţământ (75%).

Ca număr de afi­şări, cele mai mari creşteri au fost înregistrate de categoriile Educaţie/ Învăţământ (+77.350.657 de afişări), Auto/Moto (+44.406.101) şi Comerţ electronic (+42.704.352). Procentual, cele mai mari creşteri s-au consemnat pentru categoriile Servicii web (132%), Politică (97%) şi Bloguri (93%).