Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Sănătății din RDC a anunțat că așa-numita „boală X”, care a provocat aproape 150 de decese în regiunea Panzi, în special la femei și copii mici, este o formă severă de malarie. Malnutriția din provincia afectată a făcut ca populația locală să fie mai vulnerabilă la această boală, spun autoritățile sanitare din această țară africană. Pe de altă parte, OMS spune că încă se fac teste de laborator și că, până acum, nu a fost determinată cauza bolii.
La începutul acestei luni, autoritățile locale din regiunea afectată de acest focar au declarat că boala asemănătoare gripei, care a fost depistată pentru prima dată pe 24 octombrie, a ucis 143 de persoane, până la finalul lunii noiembrie, în provincia Panzi din sud-vestul țării. Simptomele bolii necunoscute, pe care presa internațională a denumit-o „Boala X”, includ febră, dureri de cap, tuse, curgerea nasului, dureri corporale și anemie. Acum însă, autoritățile sanitare din RDC susțin că au aflat care este cauza afecțiunii misterioase care a provocat sute de cazuri de îmbolnăviri și decese, într-o perioadă atât de scurtă.
„Misterul a fost în sfârșit rezolvat. Este un caz de malarie severă sub forma unei boli respiratorii”, a anunțat, marți, Ministerul Sănătății din Congo, într-un comunicat, adăugând că malnutriția din această zonă a slăbit populația, făcând-o mai vulnerabilă la boli.
Aproape 600 de cazuri, cu o rată de mortalitate de 6,2%
În comunicatul ministerului se mai precizează că au fost raportate 592 de cazuri, începând din octombrie, cu o rată de mortalitate de 6,2%.
Focarul de boală și rata mare de mortalitate au stârnit îngrijorare la nivel mondial. Totodată, OMS a trimis o echipă de epidemiologi și medici pentru a colecta probe și a face investigații asupra focarului, dar până în acest moment, agenția de sănătate a ONU încă nu s-a pronunțat asupra cauzei.
Într-o declarație pentru publicația USA Today, agenția globală de sănătate a declarat că nu are cunoștință de declarația ministerului din Congo și că încă nu a determinat cauza bolii. Încă se fac teste de laborator, mai multe mostre fiind analizate la laboratorul OMS din Kinshasa, capitala Republicii Democratice Congo.
Citește pe Antena3.ro
Pe baza datelor pe care le aveau cu 10 zile în urmă, specialiștii OMS au estimat o rată a mortalității de 7,6%, care este mult mai mare decât la gripă sau COVID-19. Gripa sezonieră, spre exemplu, are o rată a mortalității sub 1%, iar la COVID-19 a fost estimată la aproximativ 1%, în timp ce la focarul SARS din anii 2002-2004 a fost de aproximativ 10%.
Oficialii au indicat, de asemenea, că există niveluri ridicate de insecuritate alimentară și malnutriție în zona respectivă, care ar putea exacerba impactul bolilor cunoscute, inclusiv malaria. OMS a precizat, totodată, că există o acoperirea scăzută a vaccinării și acces foarte limitat la diagnosticare și la tratament.
Raport OMS: Numărul cazurilor, în creștere în 2023, față de anul anterior
Potrivit celui mai recent raport global al OMS cu privire la malarie, dat publicității săptămâna trecută, anul trecut au fost înregistrate aproximativ 263 de milioane de cazuri, în creștere semnificativă față de anul 2022, și 597.000 de decese legate de malarie, la nivel mondial.
Concret, au fost cu aproximativ 11 milioane de cazuri mai multe în 2023, comparativ cu 2022 și aproape același număr de decese. Conform agenției de sănătate a ONU, majoritatea deceselor (aproximativ 95%) au avut loc în Regiunea Africană a OMS, unde foarte mulți oameni sunt expuși riscului de a face această boală, dar încă nu au acces la serviciile de care au nevoie pentru a o preveni, depista la timp și trata.
„Nimeni nu ar trebui să moară de malarie. Cu toate acestea, boala continuă să dăuneze în mod disproporționat oamenilor care trăiesc în regiunea africană, în special copiilor mici și femeilor însărcinate”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, cu ocazia lansării acestui raport.
Potrivit acestuia, „un pachet extins de instrumente de salvare oferă acum o protecție mai bună împotriva bolii, dar sunt necesare investiții și acțiuni intensificate în țările africane cu sarcină mare pentru a reduce amenințarea”.
