Teren de la Externe pasat la famiglia Petrache

Un parc din Piaţa Presei, pregătit pentru bloc-turn

Istoria unui petic de pământ din centrul Capitalei este fabuloasă. De fapt, este vorba despre 5.000 de metri pă­traţi de spaţiu verde, un părculeţ în toa­­tă regula, ce au fost subiectul unor tra­­­tative diplomatice, ajungând într-un final în ograda băieţilor deştepţi.

Povestea pe scurt sună cam aşa. În 1998, printr-o hotărâre a Consiliului General al Capitalei, terenul din Bu­levardul Kiseleff nr. 61 a trecut din administrarea municipalităţii în cea a Ministerului Afacerilor Externe. Acesta trebuia dat la schimb au­to­ri­tă­ţilor germane, care aveau nevoie la vremea respectivă de un teren pentru a-şi construi un sediu nou de am­ba­sa­dă, clădirea în care funcţiona insti­tu­ţia fiind revendicată. Partea ro­mâ­nă se alegea cu un sediu de ambasadă la Berlin.

Numai că discuţiile diplo­ma­tice au îngheţat pe motiv că au­torităţile germane au mai solicitat să li se restituie şi clădirea de pe Calea Vic­toriei, colţ cu Bulevardul Dacia, fostul Cazino, fostul sediu al Legaţiei Ger­mane. Cazinoul funcţiona în clădire pe baza unui contract beton făcut pe vremea când primar gene­ral era Crin Halaicu, aşa că problema la momentul respectiv n-a putut fi re­zolvată. Înţelegerea a picat, iar MAE s-a ales cu un spaţiu verde în buricul târ­gului.

Timp de şase ani, parcul a fost administrat de MAE. Numai că în 2004, printr-o hotărâre de guvern, te­renul a fost dat în folosinţă gratuită Comitetului Olimpic Român şi Fe­de­raţiei Române de Rugby. S-au purtat multe discuţii pe tema acestui teren, mai ales că oricine punea mâna pe el era fericitul posesor al unui te­ren pe Kiseleff. Nu mai e mult până când acest lucru urmează să se în­tâmple, şefii celor două instituţii în ad­ministrarea cărora se află, Comitetul Olimpic Român, reprezentat în acest caz de Ioan Dobrescu, secretar general, şi Federaţia Română de Rugby, condusă de Alin Petrache, fiul lui Adrian Petrache, prieten cu Elena Udrea şi cu soţul său, Dorin Cocoş, au planuri mari.

Primul pas a fost deja făcut - a fost cerut Primăriei Sectorului 1 un certi­fi­cat de urbanism, act ce duce la ob­­ţi­nerea unei autorizaţii de con­struc­ţie. În document este trecută o gamă lar­gă de opţiuni, fiind vorba despre o clă­dire multifuncţională cu spaţii de bi­rouri administrative, financiar-bancare, sedii de companii, servicii me­dia, servicii hoteliere, alimen­ta­ţie pu­bli­că, spaţii destinate ac­ti­vi­tă­ţilor de re­creere. Întrebaţi despre acest măreţ proiect amplasat pe un spaţiu verde, Adrian Petrache şi Ioan Do­brescu se contrazic în de­cla­ra­ţii. Dacă Petrache jr. vrea doar să se in­formeze despre situaţia ter­e­nu­lui, Ioan Dobrescu recunoaşte că ana­lizează piaţa imobiliară şi ia în cal­cul o aso­cie­re cu o firmă, nu de alta, dar spor­tul ro­mânesc este şi el în criză.


Chiar dacă era criză sau nu, aface­rea tot era programată, nu de alta, dar per­sonajul-cheie este Alin Petrache, fiul lui Adrian Petrache, proprietar al multor terenuri, despre care Traian Bă­sescu spunea în campania electorală din 2004 pentru pre­zi­den­ţiale că face parte din mafia perso­nală a lui Adrian Năstase, alături de Alexandru Bittner.  
Bulevardul Kiseleff nr. 61. Este adresa unui părculeţ ce se întinde pe o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi. Un spaţiu verde ce are o poveste fa­buloasă, fiind administrat de-a lungul timpului atât de Primăria Capitalei, cât şi de Ministerul Afacerilor Externe, ca într-un final să ajungă în ograda Comitetului Olimpic Român şi a Federaţiei Române de Rugby.

Dacă până acum a scăpat de defrişare, acest lucru nu mai este va­labil de acum înainte. Şefii celor două instituţii în administrarea cărora se află, Comitetul Olimpic Român, reprezentat în acest caz de Ioan Dobrescu, secretar general, şi Fe­deraţia Română de Rugby, condusă de Alin Petrache, fiul lui Adrian Petrache, prieten cu Elena Udrea şi soţul său Dorin Cocoş, au planuri mari.

Dacă e să luăm în calcul doar declaraţiile oficiale, nimic nu este bătut în cuie. Însă în realitate, soarta acestui teren a fost de mult adjudecată, acum urmând să se definitiveze doar paşii ce vor duce spre o afacere imobiliară de succes, având în vedere că este vorba despre una dintre cele mai bine cotate zone din Capitală.

Primul pas a fost făcut, Comitetul Olimpic Român şi Federaţia Română de Rugby au cerut Primăriei Sectorului 1 un certificat de urbanism, act ce duce la obţinerea unei autorizaţii de construcţie pentru terenul din Kiseleff nr. 61. În document este trecută o gamă largă de opţiuni, fiind vorba despre o clădire multifuncţională cu spaţii de birouri administrative, financiar-bancare, sedii de companii, servi­cii media, servicii hoteliere, ali­mentaţie publică, spaţii destinate ac­­tivităţilor de recreere. Cu alte cuvinte, este vorba despre o clădire-turn în toată regula în centrul Capitalei. Întrebaţi despre acest măreţ proiect amplasat pe un spaţiu verde, cei doi oficiali se contrazic în declaraţii. Fiul afaceristului Adrian Petrache, pe numele său mic Alin, nu a dat foarte multe detalii, precizând că momentan vrea doar să se informeze cu privire la situaţia terenului, cu toate că acesta se află în administrarea celor două instituţii de şase ani.

"Terenul îl avem de la Ministerul Afacerilor Externe, 50% ne aparţine nouă, 50% îi revine Comitetului Olimpic Român. Certificatul de urbanism pe care l-am cerut este unul informativ, vrem să ştim ce putem face cu terenul. Nu ştim dacă putem sau nu să construim pe el", ne-a declarat Alin Petrache.

Pe de altă parte, Ioan Dobrescu a fost mult mai direct. "Trebuie să analizăm situaţia, nu am luat o decizie de asociere cu vreo firmă. Trebuie să luăm în calcul oportunităţile, trebuie să supra­vieţuim. Acum analizăm oportu­nităţile de salvare a sportului româ­nesc, singura soluţie este asocierea cu o firmă. Nu trebuie să înţelegeţi că lucrul acesta se va întâmpla mâine", ne-a spus Ioan Dobrescu. Secretarul general al Comitetului Olimpic Român a recunoscut că mulţi oameni de afaceri s-au arătat interesaţi de acest teren, aşa era şi normal datorită poziţionării foarte bune.

"Suntem în faza în care căutăm surse de finanţare. Dacă vrem să mai trăim în România, trebuie să găsim soluţii alternative, analizăm, apoi decidem. Orice firmă serioasă poate fi o variantă de asociere", ne-a mai precizat Dobrescu. Analiza-i ana­liză, iar afacerea este ca şi dată. Contextul economic le-a picat mănuşă celor care administrează părculeţul, iar oamenii de afaceri nu vor fi greu de ales. Nu de alta, dar un personaj-cheie în această afacere este Alin Petrache, fiul lui Adrian Petrache, proprietar al multor terenuri, despre care Traian Băsescu spunea în campania electorală din 2004 pentru prezidenţiale că face parte din mafia personală a lui Adrian Năstase, alături de Alexandru Bittner.

Istoricul acestui teren este unul spectaculos şi  începe în 1998. Prin hotărârea Consiliului General al Ca­pitalei nr. 35, spaţiul verde de 5.000 de metri pătraţi trece din administrarea municipalităţii în cea a Ministerului Afacerilor Externe. În actul respectiv se precizează că "transmiterea se va face sub condiţia obţinerii unui teren/imobil la Berlin pentru construirea Ambasadei României". În plus, pentru că în imediata vecinătate a părculeţului este capătul liniei de tramvai 41, cei care urmau să intre în posesia terenului erau obligaţi, conform hotărârii de consiliu, să reconstruiască spaţiile de întoarcere a tramvaielor şi troleibuzelor (inclusiv anexele).

În 1998, între autorităţile diplomatice române şi cele germane au început negocierile, românii aveau nevoie de un sediu de ambasadă la Berlin, nemţii aveau nevoie de un spaţiu diplomatic în Bucureşti. Casa în care funcţiona Ambasada Germaniei era revendicată. S-a găsit terenul din Kiseleff 61, părculeţul amintit la începutul materialului, s-a dat hotărârea de consiliu, dar a mai rămas o problemă. Autorităţile germane au mai solicitat să i se restituie şi clădirea de pe Calea Victoriei, colţ cu Bulevardul Dacia, fostul Cazinou, fostul sediu al Legaţiei Germane.

Aici lucrurile au început să se complice. Conducerea Primăriei Capitalei de la acea vremea n-a putut să elibereze imobilul, pentru că exista un contract între municipalitate şi firma ce deţinea Cazinoul, semnat pe vremea lui Crin Halaicu. Conform unor surse, contractul era atât de bine pus la punct, încât autorităţile locale n-au putut să-l rezilieze. Dacă apelăm la istorie, în sediul Legaţiei Germane s-a sinucis Manfred von Killinger, ambasadorul Germaniei la Bucureşti în perioada 1941-1944.

Revenind în prezent, pentru că în acel moment casa revendicată de par­tea germană de pe Calea Victoriei n-a putut fi eliberată de mu­ni­ci­pa­li­tate, schimbul diplomatic nu a mai avut loc în condiţiile impuse de la început. Ulterior, lucrurile au fost re­zolvate sub alte forme, în sensul că la Berlin s-a construit într-un final o am­basadă a României, iar partea ger­ma­nă a intrat, ce-i drept, mai târziu, în posesia fostului sediu al Legaţiei. După ce va fi reparată, aceasta va de­veni sediul Institutului Cultural German.

Cel mai câştigat din toată această situaţie încâlcită a ieşit Ministerul Afa­cerilor Externe, care s-a ales cu un te­ren de 5.000 de metri pătraţi într-o zonă centrală. Numai că nu s-a folosit de teren niciodată. O Hotărâre a Gu­vernului nr. 418 din 23.03.2004 a dat în folosinţă gratuită imobilul proprietate privată a statului, aflat în admi­nistrarea MAE, Comitetului Olimpic Român şi Federaţiei Române de Rugby.

Protocolul de predare-pri­mire între cele trei instituţii a fost semnat la 28.04.2004. Timp de şase ani, pe zona verde nu a intervenit nici o modificare. Acum urmau să se producă unele mo­di­fi­că­ri, în sensul că Administraţia Secto­ru­lui 1 intenţiona să transforme spa­ţiul verde într-un parc civilizat. "Avem un proiect de amenajare a par­cului cu alei şi băncuţe, în aşa fel încât bucureştenii să se bucure de spa­ţiul verde", ne-a declarat Andrei Chi­liman, primarul Sectorului 1.

Vom vedea cât timp se vor mai bucura oamenii de acel părculeţ, având în vedere că în situaţii de criză trebuie să iei în calcul toate "opor­tu­ni­tă­­ţile" care-ţi ies în cale, după cum spu­­nea domnul secretar general al Co­­mitetului Olimpic Român. Numai că de data asta vorbim despre un parc, iar Uniunea Europeană a obli­gat autorităţile române să facă în aşa fel, încât unui cetăţean să-i revină 26 de metri pătraţi de spaţiu verde. În Bu­cureşti, aproape jumătate din spa­ţiile verzi au fost defrişate în ultimii ani.