Tigrul Europei miaună de foame

România iese din recesiune doar din când în când la tv
15 septembrie 2008 - ziua când istoria economiei mondiale s-a rescris. Este ziua în care banca americană Lehman Brothers, un colos cu active de 639 de miliarde de dolari active, a intrat în faliment. Decla­ra­rea falimentului pentru Lehman, a pa­tra bancă de investiţii din SUA, avea să aducă un "salt cuantic" în pro­pagarea crizei financiare la nivel mon­dial. Propagarea crizei a fost sto­pată prin pomparea puternică de bani de administraţia americană şi guvernele Uniunii Europene. Cuvinte precum mi­liarde, apoi triliarde de dolari sau euro au fost scoase din cărţile de eco­nomie, iar banii au invadat pieţele.

La 15 septembrie 2008, economia românească era tigrul Europei: leul era puternic, euro fiind cotat la 3,612 lei, băncile se întreceau în a acorda credite, politicienii vremii măreau pensiile şi salariile, statul părea puternic. Românii de-abia ce descoperiseră bunăstarea pe credit şi toată lumea investea în case, terenuri sau măcar nişte amărâte de plasme sau frigidere cu touchscreen.

La doi ani distanţă, criza şi-a lăsat amprenta puternic pe economia mon­dială. SUA de abia îşi revin după ce autorităţile au pompat 3,887 tri­lioane de dolari. Uniunea Europeană este dezbinată, euro tremură în faţa dolarului american, iar statele cu eco­no­mii puternice au ajuns să le sus­ţină pe cele aflate aproape de fa­li­ment. Grecia a evitat la mustaţă pră­bu­­şirea, Spania şi-a ajustat pu­ternic de­ficitul, Ungaria a ajuns şi ea la da­torii uriaşe. Tigrul Europei de acum doi ani, România se chinuieşte să supra­vieţuiască din împrumuturi de la FMI, UE şi de pe pieţele financiare internaţionale. De la o creştere economică de 7,1% în 2008, economia a aterizat forţat la minus 7,1% în 2009, o prăbuşire de 14,2%, comparată de guvernatorul Mugur Isărescu cu un avion care pică în nas la aterizare. Şocul a fost resimţit de toată lumea: statul a ajuns înglodat în datorii, românii se luptă cu şomajul şi sărăcia, leul s-a păbuşit faţă de euro cu 17,6% în doi ani, datoriile firmelor şi ale populaţiei au ajuns la 72 de mi­liarde de euro, cam cât 63% din PIB. Băncile au oprit robinetul cu bani, iar bună­s­ta­rea de acum doi ani s-a transformat în restanţe şi case scoase la lici­taţie de executori. Doar puternicii zi­lei ne mai scot din când în când la tele­vizor, fiindcă în practică n-au so­luţii, din recesiune. Singurul program anticriză adoptat de autorităţi a fost acordul cu FMI, mi­liardele de euro din "centura de si­guranţă" a preşedintelui Băsescu rămânând să atârne ca o piatră de moară de gâtul gene­raţiilor viitoare, care vor trebui să o ramburseze. (Daniela Ivan)



Uite criza, nu e criza
România este în criză şi iese din criză şi la interval de 24 de ore, preşedintele găsind explicaţii şi argumente în favoarea ambelor variante, în ciuda tuturor evidenţelor şi a contraargu-mentelor unor adversari, desigur, "răuvoitori".

În 2008, când premierul de atunci, Tăriceanu, şi guvernul său liberal strigau că România nu-şi permite să mărească salariile profesorilor cu 50%, Băsescu declara că România nu va fi afectată de criză mondială şi instiga profesorii şi personalul din sănătate să ceară creşteri salariale. Mai mult, spunea că în 2009 economia va creşte cu 5%-7%. În 2009, an electoral pentru el, a spus iniţial că România nu are nevoie de acordul cu FMI, apoi că are nevoie de acordul cu FMI ca o "centură de siguranţă", iar apoi, în campania pentru prezidenţiale, că România va ieşi din criză în primăvara lui 2010. Imediat după această declaraţie, şeful statului a afirmat că singura criză cu care s-ar putea confrunta ţara, într-un viitor îndepărtat, ar fi cea alimentară, raportată la evoluţiile globale ale omenirii. În primăvara lui 2010, Băsescu a spus că vine al doilea val de criză, în septembrie 2010 a ajuns la depăşirea crizei, iar peste numai 12 ore a anunţat că greul "de-abia acuma vine".

Jurnalul Naţional vă prezintă cronologia relaţiei lui Traian Băsescu cu criza economică.
25 septembrie 2008
Criza financiară internaţională nu va afecta profund economia României, deoarece pe piaţa bancară autohtonă nu există filiale ale băncilor americane, susţine Traian Băsescu. Şeful statului a precizat că în momentul de faţă există o singură instituţie bancară a cărei activitate pe piaţa românească este foarte scăzută, dar pozitivă. Nu în ultimul rând, preşedintele s-a declarat convins că şi în 2009 România va înregistra o creştere economică între 5 şi 7%.

16 octombrie 2008
"Criza financiară nu a lovit România, pentru că noi am plătit un cost în anii '90 şi noi avem norme prudenţiale mult mai severe pe care UE abia acuma le implementează", a subliniat preşedintele. "Etapa a doua - criza economică nu ne iartă, însă dacă nu suntem prudenţi, vor exista diminuări ale investiţiilor, va fi mult mai dificil să contractezi un credit extern. Resursele financiare care există trebuie dirijate către producţie, realizare de investiţii şi nu către consum, dacă vrem să evităm această criză economică", a precizat Băsescu.

30 octombrie 2008
"Nu spun că România nu este afectată de criza financiară", spunea Traian Băsescu, adăugând că ţara poate trece cu bine de criză, "dacă are voinţă şi cap". El considera că decizia Standard & Poor's, de scădere a ratingurilor României, a fost precipitată. "S&P s-a grăbit, nu a utilizat informaţiile cu acurateţe. Nu port războaie cu Standard & Poor's, însă la ultimul Consiliu European
s-a decis introducerea unui sistem de supraveghere a agenţiilor de rating. E uşor să dai rating României după ce nu ai reuşit să identifici ce se întâmplă în Statele Unite", a spus Băsescu.

17 martie 2009
"Trebuie ştiut că actuala criză va acoperi şi anul 2010 prin efectele ei şi e important să avem această centură de siguranţă oferită de către FMI. Sper doar ca actualul guvern să negocieze un nivel al dobânzilor de maxim 3%, pentru că trebuie ştiut că în primii ani vom plăti doar dobânzile", a spus Băsescu. Băsescu a explicat că pe viitor se estimează o contracţie a exporturilor cu implicaţii pe piaţa muncii, "mai ales că nimeni nu vede ieşirea din criză la finalul lui 2009". "De aceea e important să purtăm centura de siguranţă cel puţin doi ani, pentru că nimeni nu ne obligă să cheltuim banii FMI, dar e mai sigur să păstrăm această centură de siguranţă", a continuat şeful statului cu privire la împrumutul de la FMI. Acesta a precizat că, după evaluare, România arată mai rău decât era estimat. Băsescu a spus că economia ţării ar putea scădea mai mult de -1%.

25 martie 2009
"Probabil că următoarea criză va fi cea alimentară, din cauza creşterii explozive a populaţiei. România trebuie să se pregătească pentru astfel de vremuri", a declarat preşedintele Traian Băsescu la dezbaterea "Soluţii pentru scoaterea din criză a agriculturii româneşti şi absorbţia rapidă a fondurilor europene".

8 noiembrie 2009
Traian Băsescu a afirmat în discursul său electoral, la Piteşti, că din informaţiile pe care le deţine de la specialişti România va ieşi din criza economică în trimestrul doi al anului viitor. "Informaţiile pe care eu le am de la instituţii internaţionale, de la cei mai reputaţi specialişti români, arată că România va ieşi din criza economică şi îşi va relua creşterea în trimestrul doi al anului 2010. De asemenea, vreau să ştiţi că ce a fost mai greu a trecut. Acum începem uşor, uşor să ne ridicăm din nou. Şi ne vom relua din nou speranţa că vom trăi bine", a declarat în discursul său Băsescu. Şeful statului a comparat ţara cu o navă al cărei echipaj e format din 22 de milioane de români, care are nevoie de un comandant ferm, mai ales pe timp de furtună. "Pentru că până în trimestrul doi din 2010 mai sunt câteva luni, aş vrea să vă spun cum văd eu perioada asta. Este ca atunci când eşti în furtună cu o navă uriaşă care se numeşte România. O navă uriaşă care are un echipaj de 22 de milioane de români. O navă care este astăzi în furtună, dar care are pe puntea de comandă un comandant care ţine ferm cârma navei şi va duce nava într-un port liniştit", a mai spus Traian Băsescu.

11 mai 2010
"Vă rog să aveţi în vedere că se pare că va veni un al doilea val de criză. Spun se pare fiindcă nu am elemente să spun că da. S-a creat un fond de 750 de miliarde de euro pentru a fi gata să nu se mai întâmple ca în cazul Greciei. Să fie gata pentru Spania, Portugalia, Italia sau cine o fi. Este un semnal foarte clar că în Europa criza este departe de a fi gata. Vă rog să aveţi în vedere aceste măsuri în prisma a ceea ce se întâmplă în vecinătatea noastră. Să ştiţi că ne influenţează puternic amploarea crizei din Grecia", le-a spus preşedintele parlamentarilor Puterii, potrivit unei înregistrări obţinute de HotNews.

6 septembrie 2010
"Eu nu am făcut aprecieri până acum. Acum vă spun că a fost depăşit maximul crizei", a declarat Traian Băsescu în cadrul unei emisiuni la TVR. Băsescu a admis totuşi că suntem într-o perioadă de criză. Preşedintele a vorbit din nou despre "dezastrul" pe care îl generează deficitul de la fondul de pensii şi care blochează investiţiile şi dezvoltarea.

7 septembrie 2010
Preşedintele Basescu a declarat la RRA că maximul crizei, din punct de vedere social, abia acum urmează, deşi declara miercuri la televiziunea naţională că vârful crizei a fost depăşit. "Maximul social al crizei acum urmează", a declarat preşedintele la Radio România Actualităţi, adăugând însă că "totul are o limită şi la reducerea cheltuielilor bugetare, de exemplu în spitale şi cu armata". "2011 va fi un an de creştere economică, cât de mare vom decide noi după ce stabilim ce resurse avem", a declarat preşedintele Băsescu.

Datoria României s-a dublat faţă de septembrie 2008
15 septembrie 2008, criza nu se simţea încă în România. Moneda naţională era puternică, euro fiind cotat la 3,612 lei, băncile se întreceau în a acorda credite, politicienii vremii măreau pensiile şi salariile, statul părea puternic. Românii de abia ce descoperiseră bunăstarea pe credit.
15 septembrie 2010, criza imobiliară din SUA s-a transformat într-o criză a deficitului bugetar în România, ca şi în alte ţări europene. Statul este înglodat în datorii, românii se luptă cu şomajul şi sărăcia, leul s-a depreciat faţă de euro cu 17,6%, în doi ani, datoriile firmelor şi ale populaţiei au ajuns la 72 de miliarde de euro, cam cât 63% din PIB.

Nimeni nu a intuit în urmă cu doi ani că şocul prăbuşirii Lehman Brothers se va resimţi atât de catastrofal la Bucureşti. Că va schimba lumea noastră atât de radical! Prima undă a fost simţită în România la numai 20 de zile de la colapsul gigantului financiar de către moneda naţională, care s-a rostogolit până la 3,9410 euro sub presiunea speculatorilor, aflaţi în căutare disperată de bani. BNR a intervenit şi a sprijinit leul, însă nimeni nu bănuia atunci cât de diferită va fi viaţa noastră peste doar doi ani. Ceea ce a început ca o criză imobiliară s-a transformat într-o criză a creditelor şi mai apoi a ajuns o criză a deficitelor bugetare. Mult din povara creditelor neperformante a fost luată de pe umerii băncilor şi trecută pe spatele statelor care se confruntă cu o mare lipsă de bani. Nici România nu a făcut excepţie.

Salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%, TVA a fost majorată cu 5 puncte procentuale, sute de mii de oameni şi-au pierdut locurile de muncă. În ciuda acestor măsuri bâjbâite, statul nu o duce deloc bine. Datoria externă a ţării a ajuns la 87 miliarde de euro, dublu faţă de septembrie 2008. Ministerul de Finanţe îşi acoperă deficitul bugetar din titluri de stat, iar licitaţiile sunt tot mai dese. În acest moment, Ministerul de Finanţe mai are şi o datorie internă care a trecut de 52 miliarde de lei, în creştere de 4,4 ori faţă de 2008. Fără umbrela FMI statul nu şi-ar fi putut acoperi cheltuielile şi ar fi intrat în incapacitate de plată. În cei doi ani de la falimentul gigantului financiar, investitorii şi-au schimbat comportamentul preferând plasamentele mai sigure precum obligaţiunile şi aurul, în locul acţiunilor companiilor din statele dezvoltate, scrie The Wall Street Journal.

Viaţa în România s-a schimbat dramatic. Băncile au oprit robinetul cu bani, iar iluzia bunăstării s-a spulberat. Oamenii nu se mai gândesc să-şi cumpere o casă, o maşină, să-şi facă un concediu, ci tremură să-şi ţină locul de muncă şi fac calcule cum să-şi achite datoriile şi să-şi ducă traiul până la salariul următor. Rata şomajului a crescut de la 3,9% în august 2008 la 7,43% în iulie 2010. Însă cifrele nu arată dimensiunea reală a fenomenului, pentru că o bună parte dintre cei care şi-au pierdut locurile de muncă în 2008 şi 2009 au ieşit din statistici. Un nou val de disponibilizări este aşteptat în sistemul public şi în companiile de stat, unde 74.000 de bugetari vor rămâne fără loc de muncă până la sfârşitul anului. Leul a slăbit puternic, ceea ce a atras o scumpire a tuturor serviciilor şi mărfurilor care erau legate direct sau indirect de cursul leu/euro, respectiv leu/dolar. Practic, cursul s-a depreciat de la 3,612lei/euro, cât era în septembrie 2008, la 4,2478 lei/euro. Calculul arată că moneda naţională s-a depreciat faţă de euro cu 17,6%, în doi ani. Şi asta spune mult! Datoriile firmelor şi ale populaţiei au ajuns la 72 miliarde de euro, care reprezintă 63 la sută din produsul intern brut, potrivit unui raport al Băncii Naţionale.

 ● Daniela Ivan