x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Liber în zonele strict protejate din Delta Dunării!

Liber în zonele strict protejate din Delta Dunării!

de Alexandru Nastase    |    23 Apr 2010   •   00:00
Liber în zonele strict protejate din Delta Dunării!
Sursa foto: Dan Marinescu/Jurnalul Naţional

Zonele strict protejate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, interzise ani la rând accesului publicului, sunt deschise pentru turişti. O ordonanţă emisă de Guvernul Tăriceanu şi intrată recent în vigoare deschide larg "porţile" unei lumi extrem de valoroase, rezervată până acum doar oamenilor de ştiinţă.



În Delta Dunării există 18 zone strict protejate, ocupând 60.000 de hectare, aproape 9% din suprafaţa totală a Rezervaţiei. Până de curând, acestea erau închise total accesului publicului, fiind considerate mult prea valoroase şi, în acelaşi timp, prea fragile pentru a fi luate cu asalt de zgomotoşii turişti români. Singurii care puteau intra legal, în baza unui permis special aprobat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, erau oamenii de ştiinţă şi studenţii diferitelor universităţi.

Traficul în aceste zone nu a fost însă niciodată pe deplin controlat. Singurele metode de protecţie sunt câteva panouri de avertizare, garduri cu sârmă ghimpată în pădurile Letea şi Caraorman (cele mai nordice păduri subtropicale) sau câteva balize plutitoare lacustre. Altfel, turiştii care intră neînsoţiţi în zonele strict protejate din Delta Dunării pot fi sancţionaţi, dacă sunt prinşi de agenţii ecologi, cu aceeaşi sumă pe care o plătesc cei care nu au permis de acces în Rezervaţie, adică cu 3.000 de lei.

Aceste firave, chiar inexistente măsuri de protecţie au fost spulberate cu totul de un act normativ recent intrat în vigoare, prin care restricţiile au fost înlăturate, dându-li-se vizitatorilor acces liber în zonele protejate. Ca unică măsură de siguranţă, se specifică faptul că aceştia trebuie însoţiţi de un ghid turistic.

O parte a lumii ştiinţifice s-a revoltat, considerând că un aflux de turişti în aceste zone le-ar putea distruge, însă, ca de obicei, guvernanţii au trecut nepăsători peste aceste proteste.

GUVERNATORUL ESTE DE ACORD
Cele 18 zone strict protejate au o istorie diferită, unele, cum ar fi Pădurea Letea, fiind înfiinţate încă din 1938. Altele au fost clasificate astfel în Legea Rezervaţiei Biosferei în 1993. Toate însă sunt dirijate după acelaşi principiu protecţionist: intervenţia antropică este strict interzisă.

"Este vorba de habitate nederanjate de impactul uman, zone în care nu s-a intervenit absolut deloc, deşi e greu să spui asta atâta timp cât calitatea apei a evoluat în timp şi nu mai este cea care era acum 100 de ani. Fizic şi morfologic nu s-a intervenit însă deloc. Se consideră că sunt nişte repere de urmărire a evoluţiei celorlalte zone, sunt nişte eşantioane cu care se compară evoluţia celorlalte zone din lume. De exemplu, se compară starea coloniilor de păsări, cum sunt cele de la Roşca-Buhaiu, zonele forestiere se compară între ele.

Ca atare, în cele strict protejate se văd copaci căzuţi, vegetaţie neexploatată, spre disperarea pădurarilor, care nu înţeleg de ce lăsăm pădurea aşa. Este vorba de un sistem care se echilibrează singur şi, dacă extrageţi copacii căzuţi, va fi o pădure curată, dar nu va fi un sistem natural. Aşa vedem până la urmă şi care este tendinţa de evoluţie şi ce se va întâmpla cu aceste zone.

Potrivit legii, aici accesul este strict interzis, cu excepţia acţiunilor de cercetare, de monitoring şi de supraveghere ecologică", explică guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Grigore Baboianu. Acesta susţine însă că este de acord cu deschiderea spre vizitare a zonelor strict protejate, întrucât... există interes: "Această restricţionare radicală a accesului nu mai există, ci s-a considerat că zonele cu regim de protecţie integrală ar putea să constituie zone în care publicul ar putea să pătrundă în mod organizat.

Sunt de acord cu această formă de vizitare, deşi sunt şi păreri împotrivă, anume că acestea ar trebui menţinute în continuare fără accesul publicului.

Noi avem acum Legea Rezervaţiei, care prevalează Ordonanţei 57, însă, având în vedere că există şi un interes pentru vizitarea zonelor strict protejate, cum ar fi de exemplu Sahalin - Zătoane din zona Sfântu Gheorghe care prezintă interes pentru vizitatori, Pădurea Letea, Pădurea Caraorman, acestea pot fi vizitate în anumite limite. Atunci noi am început, împreună cu entităţi cointeresate, să creăm un program de vizitare care să asigure vizitarea controlată", este declaraţia şocantă a lui Baboianu, care lucrează de aproape patru decenii în Delta Dunării.

MII DE TURIŞTI ÎN SAHALIN-ZĂTOANE
În urma adoptării Ordonanţei de Urgenţă 57, numărul turiştilor care au avut acces în zona strict protejată Sahalin- Zătoane, de exemplu, a fost anul trecut de ordinul miilor, iar în Pădurea Letea efectele afluxului de turişti sunt deja vizibile.

"Teoretic, înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă 57, nu intra nimeni în aceste zone, iar orice fel de intrări erau ilegale. Acum, interesul pentru aceste zone este în continuare destul de redus din cauza lipsei unor facilităţi de vizitare şi din cauza faptului că în localităţile de unde ar putea să plece expediţiile de vizitare încă nu sunt bine organizate. Mai bine organizată este zona Sahalin-Zătoane, şi aici cred că au venit anul trecut câteva mii de vizitatori.

La Letea accesul este mai dificil pentru că ar trebui să se facă cu transportul rutier. În legătură cu celelalte zone strict protejate, nu avem date despre traficul de turişti şi nici nu am sesizat un interes al turiştilor pentru aceste zone", a declarat Grigore Baboianu, guvernatorul numit de PD-L la conducerea Rezervaţiei.

ALTE EFECTE NEGATIVE
"Este mai greu să asigurăm protecţia acestor zone dacă ele sunt vizitate, dar sunt de părere că accesul în aceste zone trebuie să fie permis în mod organizat vizitatorilor. Noi avem solicitări mai ales din partea studenţilor la universităţile de profil. Constatăm că vizitarea, chiar şi în mod organizat, a Pădurii Letea are şi efecte negative, pentru că e vorba despre habitate foarte sensibile, dar soluţia nu este interzicerea accesului, ci stabilirea unor trasee clare care să fie securizate", a mai spus Grigore Baboianu, cel care, înainte de a fi guvernator, a fost timp de 17 ani director executiv al instituţiei care se ocupă de Delta Dunării.

×
Subiecte în articol: verde!