Alegeri pe muchie de cuțit în Austria. UE a așteptat finalul cu sufletul la gură

După aproape 50 de săptămâni de campanie electorală, cea mai lungă din istoria Austriei, circa 6,4 milioane de cetățeni cu drept de vot urmau să se prezinte, ieri, la urne pentru a alege între ultranaționalistul Norbert Hofer, inginer aeronautic în vârstă de 45 de ani, și independentul Alexander Van der Bellen, susținut de Verzi, fost profesor de economie, în vârstă de 72 de ani.

Deși rolul președintelui este mai degrabă unul de reprezentare, scrutinul a fost unanim considerat cel mai important din istoria Austriei, deoarece Hofer era creditat cu șanse reale pentru a deveni primul șef de stat din Uniunea Europeană provenit dintr-o formațiune de extremă dreaptă. Mai mult, aceste alegeri sunt un barometru edificator pentru următorul scrutin legislativ, care ar putea marca o ascensiune a candidaților populiști și, implicit, ar crește șansele organizării unui referendum asupra „Oexit”, adică a unei eventuale ieșiri a Austriei din blocul european. Austria a repetat, ieri, turul doi al alegerilor prezidențiale. La 22 mai, Van der Bellen câștigase în fața rivalului său ultranaționalist cu numai 31.000 de voturi diferență (50,35% față de 49,65%), datorită avantajului pe care l-a obținut din voturile prin corespondență. Cu toate acestea, după o contestație prezentată de Hofer și de formațiunea sa, Partidul Libertății (FPO), de extremă dreaptă, Tribunalul Constituțional a decis să invalideze rezultatul și repetarea turului doi, din cauza unor nereguli semnalate în timpul numărării voturilor. Sondajele de opinie realizate în noiembrie anticipau, de altfel, un rezultat incert al confruntării prezidențiale. 

Coaliția guvernamentală, în pericol

Analiștii politici austrieci susțin că o victorie a populistului Hofer ar fi o lovitură dură pentru supraviețuirea coaliției guvernamentale, formată din social-democrați și democrat-creștini. În plus, un succes al lui Hofer ar putea influența situația politică din Germania, unde anul viitor vor avea loc alegeri, pe fondul creșterii în sondaje a partidului dreptei radicale, Alternativa pentru Germania. Și Franța urmărește cu atenție evenimentele din Austria, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2017, din Hexagon, în care șefa Frontului Național, populista Marine Le Pen, o mare prietenă a FPO, pare să aibă deja un loc asigurat în cel de-al doilea tur de scrutin.

Campania electorală a fost extrem de aprinsă, ambii combatanți făcând exces de insulte. În ultima confruntare televizată, Hofer l-a făcut mincinos pe Van der Bellen de 24 de ori și a fost insultat, la rândul său, în trei rânduri. De altfel, dezbaterea electorală a fracturat și polarizat întreaga țară.

Campania lui Hofer s-a bazat pe o platformă antiimigrație. Militant eurosceptic, acesta a spus, inițial, că Austria ar putea urma exemplul Marii Britanii, organizând un referendum pentru a părăsi UE. Pe parcurs, el s-a declarat „în favoarea unei UE fără centralism, în care să decidă cetățenii și nu birocrații și elitele”. Hofer are votul rural, mai puțin educat și format în majoritate de bărbați. Van der Bellen, european convins, s-a bazat pe populația urbană, mai educată.