Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia Europeană i-a răspuns ministrului german de Interne, Hans-Peter Friedrich (membru al Uniunii Creştin Sociale - CSU), care a anunţat, într-un interviu acordat publicaţiei germane Der Spiegel, că ţara sa se va opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, relatează cotidianul Die Welt.
Comisia Europeană cere "o perspectivă clară şi un calendar" pentru aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, scrie Die Welt, citând un purtător de cuvânt al comisarului european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom.
Lipsit de diplomaţie
“Nu a fost tocmai cel mai delicat mod diplomatic de a o spune, însă mesajul a fost clar: cu numai câteva zile înaintea întâlnirii ministeriale de joi a miniştrilor de Interne şi de Justiţie din Uniunea Europeană, ministrul german de Interne a anunţat, în Der Spiegel, că va bloca deocamdată aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen”, notează autorii articolului, Manuel Bewarder şi Silke Mulherr.
Un purtător de cuvânt al comisarului european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a criticat însă, pentru Die Welt, faptul că ministrul Friedrich nu a prezentat nicio perspectivă pentru cele două ţări. Comisia urmăreşte problema şi încurajează toate părţile să colaboreze pentru găsirea unei soluţii. "O perspectivă clară şi un calendar pentru ambele state membre sunt prioritare în acest context", susţine Comisia.
Promisiuni din 2007
“Cetăţenii din statele membre ale Zonei Schengen se bucură de liberă circulaţie în acest spaţiu, fără controale la graniţe. Când au aderat la UE, în 2007, României şi Bulgariei le-a fost primisă această libertate. Iniţial, deschiderea Spaţiului şi pentru cele două ţări fusese programată pentru anul 2011”, scriu jurnaliştii de la Die Welt. Primirea în Zona Schengen s-a amânat însă: miniştrii de Interne din mai multe state, printre care Germania, ceruseră Comisiei Europene întărirea controlului frontierelor. De-abia după ce România şi Bulgaria vor avansa hotărât în combatarea corupţiei, poate fi avută în vedere o deschidere, s-a spus. Deocamdată însă, se consideră, de pildă, că se poate obţine prea uşor o viză pe piaţa neagră, precizează Die Welt.
Opoziţie în PPE
"'Îmi fac griji în legătură cu situaţia statului de drept în România', a declarat Manfred Weber (CSU), vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European. Raportul Comisiei Europene privind România a găsit probleme serioase cu atacurile Guvernului la adresa Curţii Constituţionale. Weber şi-a exprimat înţelegerea faţă de poziţia lui Friedrich, pentru că 'România rămâne statul în criză din Balcani'. 'Guvernul de la Bucureşti trebuie să prezinte progrese evidente, altfel, poziţia Germaniei nu se va modifica'", scrie Die Welt, citându-l pe Weber.
Aprobare pentru vetoul anunţat de ministrul Friedrich vine şi din partea Partidului Liber-Democat (FDP), partener la guvernare al CDU/CSU în Germania: "O aderare a României şi Bulgariei nu se află deocamdată în discuţie, pentru că apartenenţa la Spaţiul Schengen este legată de anumite cerinţe", a declarat secretarul general Patrick Doring, potrivit autorilor articolului. "O justiţie independentă nu este garantată în niciunul din cele două state. În plus, există însă probleme prea mari cu lupta împotriva corupţiei", a completat purtătorul de cuvânt pentru afaceri interne al grupului FDP din Bundestag, Hartfrid Wolff.
Poziţia lui Friedrich este sprijinită şi de preşedintele Comisiei pentru Afaceri Interne din Bundestag, Wolfgang Bosbach (membru al Uniunii Creştin Democrate - CDU). Ca şi Friedrich, el a avertizat în ce priveşte numărul în creştere al imigranţilor săraci: "Am văzut deja ce consecinţe are ridicarea obligativităţii vizelor pentru Serbia şi Macedonia şi ne temem de efecte similare dacă vor fi ridicate controalele la frontierele cu România şi Bulgaria".
Discuţii interne în Germania
Refuzul Guvernului federal german intervine în contextul discuţiei privind imigranţii săraci din Europa de Est, notează Die Welt. “Numărul imigranţilor din Serbia şi Macedonia a crescut puternic anul trecut, după eliminarea obligativităţii vizelor. Niciuna dintre cererile de azil nu a primit, desigur, răspuns pozitiv în 2012”, mai notează autorii articolului.
Recent, primarii germani ai mai multor localităţi au avertizat în legătură cu consecinţele unei imigraţii sporite începând din 2014, când românii şi bulgarii vor putea trăi şi munci oriunde în UE.
“O provocare populistă”
"Este vorba despre o provocare populistă de panică", explică însă Franziska Keller, purtător de cuvânt pe probleme de migraţie al Verzilor în Parlamentul European, precizând că "2014 aduce oricum libertatea de circulaţie pentru români şi bulgari".
La rândul său, Michael Hartmann, purtător de cuvânt pentru afaceri interne al grupului parlamentar SPD (Partidul Social Democrat) din Bundestag, îi reproşează ministrului Friedrich polemica de campanie: "Trebuie să intrăm, în cele din urmă, într-un dialog ţintit cu România şi Bulgaria. Din acesta face parte şi presiunea, dar nu şi retorica la care recurge dreapta", afirmă social-democratul german, citat în Die Welt.
